Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for Noiembrie 2010

® Podul plin


Iarna trebuie să găsească pe omul gospodar cu podul plin. Cine este chibzuit, se asigură că în zilele reci şi nopţile lungi ale acestui anotimp are ce mînca, ce bea şi… toate cele! De aceea, îmi permit să dau o umilă sugestie celor care vor să se pregătească de venirea gerului şi omătului, şi să aibă podul plin!

Anunțuri

Read Full Post »


Pe 29 noiembrie, Mircea Geoană va aniversa un an de cînd a fost numit preşedintele României, atît de Antena 3 şi Realitatea TV, cît şi de muşuroiul de termite PSD-iste şi PNL-iste, care-l înconjura. La ora 21:00, acum un an, „Mihaela, dragostea mea!” îşi făcea zîmbre şi ocheade cu Liviu Dragnea, în spatele „prostănacului”(vezi video sus, printre coarnele din prim plan). Celor care au nervii slabi şi sunt incapabili să reziste discursului preşedintelui României de atunci, Mircea Geoană, le spun că pot vedea celebra zicere la minutul 2 şi 18 secunde(în filmuleţul ce se deschide cu click pe textul roşu de mai sus). În afară de dragostea lui, se mai pot vedea Crinul liberal şi un ins cu faţă de cursant al unei şcoli ajutătoare(Jiji Becali). Europarlamentarul de Pipera cu oi în bătătură a ieşit din arest cu dragoste de Geoană. După ce acesta nu a mai fost preşedinte, Becali s-a sucit cu aceeaş faţă la prima iubire: Traian Băsescu. Jiji are o personalitate labilă, e oportunist sau şi una şi alta?!

Dar, pe la 04:00 dimineaţa, tot pe 29 noiembrie, Mircea Geoană va comemora împlinirea a unui an de cînd a pierdut preşedinţia României. În jurul orei menţionate, Traian Băsescu tocmai anunţa jurnaliştii că „şi-a ciuruit” contracandidatul şi pe susţinătorii acestuia, Vîntu, Voiculescu, Patriciu & co. Nu ştiu dacă, la acea oră tîrzie din noapte, Mircea „o ciuruia” la rîndu-i pe Mihaela(cu întrebări, fireşte!) pentru a avea o explicaţie la pierderea preşedinţiei. În schimb, ştiu că cel care centraliza rezultatele votului în sediul PDL, Adrian Videanu, l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, cel care făcea aceeaşi operaţiune la PSD, şi făcea „aroganţe” că Geoană nu mai este preşedinte.

„Băi, Viorică, nu mai număra, mă! Vino-ncoace, uite sunt cu colegii de la partid, îţi dăm datele, noi, finale! Suntem la noi în 22. Pe cuvânt de onoare ţi le dăm! Zău! Pe cuvântul meu de onoare, păi sunt aici cu 20 de oameni, mă Viorică, mă! Tot, tot, tot! Numai 76 de secţii din diaspora, recunosc, nu le am, dar alea ne mai aduc vreo 50.000 de voturi. PSD-ul se compară cu PD-L-ul?! Viorică, hai că de fiecare dată ne-aţi aburit că faceţi numărătoare paralelă. Nu vrea să vină că cică s-au furat vreo două voturi la Arad şi vreo cinci la Teleorman.”

Legat de cele relatate anterior, mă întreb dacă, în această perioadă, Mihaela Geoană şi Liviu Dragnea nu cumva au şi ei aniversări sau comemorări?!

Read Full Post »


Şeful unui trib indian, Doi Vulturi, a fost întrebat de un oficial alb din guvernul SUA:

“Ai observant Omul alb de mai bine de 90 de ani. Ai văzut războaiele sale, avansurile tehnologice pe care le-a facut. Ai văzut progresul şi daunele făcute de el.”

Doi Vulturi asculta gînditor şi aproba din cap. Birocratul a continuat:

”Avînd în vedere toate acestea, ce părere ai? Unde crezi că a greşit Omul alb?”

Indianul s-a uitat fix la birocrat şi a răspuns:

“Cînd albul a găsit pămîntul ăsta, noi, indienii, îl stăpîneam. N-avem taxe, n-aveam datorii, aveam bizoni din belşug, castori berechet, apă curată. Femeile făceau toată munca, vraciul era gratuit. Bărbatul nativ işi petrecea ziua vînînd şi pescuind. În plus,  făceam sex toată noaptea.”

Apoi, Doi Vulturi s-a lăsat puţin pe spate şi a mai adăugat zîmbind:

“Numai Omul alb e suficient de prost să creadă că poate îmbunătaţi un astfel de sistem!” 

Read Full Post »

® Mărunţele


  • Ponta trădează România la Strasbourg

Preşedintele PSD, Victor Ponta, a participat la reuniunea liderilor partidelor socialiste europene care s-a desfăşurat zilele trecute la Strasbourg, la Parlamentul European. Un om normal la cap gîndeşte că micul Cretinescu s-a dus acolo să ceară sprijin european pentru interesele externe ale ţării noastre. Din nefericire, n-a fost aşa! Ponta le-a cerut fraţilor săi roşii să blocheze aderarea României la spaţiul Schengen(eveniment care ar trebui să aibă loc la 27 martie 2011). Înţeleg ura pe care acest pui de comunist o poartă Guvernului Boc, deşi, în urmă cu un an, el şi socrul său erau miniştri în Executiv şi participau la „dezastrul” pe care-l vaită acum(ba o pusese şi pe fină-sa secretar de stat). Mai înţeleg şi ura pe care şeful PSD-eilor o nutreşte faţă de Traian Băsescu, deşi acum un an nu ştia cum să se gudure pe lîngă el(ba l-a invitat pe preşedinte şi la botezul nou-născutului său procreat cu fata lui Ilie Sîrbu, Daciana). În schimb, ura lui Victor Ponta faţă de poporul român, care-i include şi pe votanţii PSD, nu o mai înţeleg! Acest politruc de joasă factură sacrifică interesele majore ale României pentru interesele abjecte ale partidului său. Neaderarea ţării la Schengen ar fi trîmbiţată pe la televiziunile antinaţionale ca un alt insucces al Guvernării Băsescu-Boc. Deşi nu e de glumă, comportamentul antinaţional al lui Victor Ponta mi-a adus aminte de bancul în care un ins schilav, din pielea căruia nişte canibali doreau să-şi facă cizme, se înjunghia în piept şi burtă cu un cuţit şi zicea: „Na! Să vă intre apă-n cizme!”

*********

  • Dacă vouă nu vă e scîrbă de voi, mie da!

De 20 de ani, o singura persoană importantă rămăsese nepîngărită pe scena publică: Mugur Isărescu. Puterea şi Opoziţia, indiferent de culoare, lăudau Guvernatorul BNR pentru profesionalism, pentru capacitatea de a ţine leul pe linia de plutire, pentru neimplicare politică, pentru tot binele care se putea găsi în politica monetară a României. A fost suficient ca Isărescu să militeze pentru păstrarea echilibrului fragil dintre cheltuielile şi veniturile bugetare, atenţionînd că altfel ţara se duce de rîpă(exact ceea ce spune Traian Băsescu) şi ţucalurile au început să se deverse pe capulu lui. Jurnaliştii vînduţi şi politicienii mărunţi aflaţi acum în Opoziţie l-au beştelit pe la televiziunile antinaţionale în fel şi chip. De exemplu, Crin Antonescu regreta, acum o săptămînă, că Isărescu nu doreşte să fie numit premier. Luni, după ce Guvernatorul BNR a declarat că: „Numai în 2007-2009 s-au cumpărat un milion de maşini noi, 17 miliarde de euro, deci eu cred că la întrebarea cine a îndatorat România trebuie să avem în vedere acest lucru”, de sub freza liderului PNL au ieşit critici. Normal, în perioada la care făcea referire Isărescu s-a aflat la putere PNL, ghidonat pe la spate, în taină, de PSD.   

**********

  • Jigodism sau prostie?

Declaraţia făcută în această săptămînă de directorul FMI, Dominique Strauss Kahn, la un neştiut post TV elveţian(vă daţi seama cît caută slugile mogulilor pe net doar, doar vor găsi ceva cu care să atace guvernarea!) a fiert creierii comentatorilor televizaţi. Vă rog să o (re)citiţi cu ochii minţii:

„Este dramatic că în ţări ca Grecia, Irlanda, Letonia, Ungaria, chiar şi România, situaţia trebuie redresată, pentru că nu mai putem continua aşa. Încetarea de plăţi este iminentă. Prăpastia este chiar în faţă. Nu cred în faliment. Cred că solidaritatea europeană va duce la evitarea acestui lucru, dar asta presupune politici dure, iar aceste ţări sunt în continuare cele mai vulnerabile, mai sărace, aflate în cel mai mare pericol. De aceea trebuie adoptate programe care să protejeze cheltuielile sociale.”

Fătucile rujate, cu ochii cît cepele, cum le-a zis preşedintele, şi siliconate, cum am auzit eu, au dat în clocot. Odată cu spumele pătate de ruj, ieşeau sudălmi la adresa preşedintelui şi premierului care, după cum zice vocea duhulului din cască, „duc ţara de rîpă”. Mey, fetelor, nea Ştroscan a zis că trebuie să chibzuim cheltuielile sociale şi să continuăm reforma bugetară, altfel vine dezastrul şi ne papă. Ca să înţelegeţi şi voi, în cazul în care sunteţi doar proaste, nu şi jigodii, explic. În traducere liberă, asta însemnă diminuarea numărului bugetarilor şi a nivelului salariilor, pensiilor, alocaţiilor şi ajutoarelor. Adică, exact invers de cum cereţi voi, zi de zi, incitînd românii. Aţi înţeles ceva din ce am spus? Nu?! Bănuiam! Dar mai repet odată. Ori vă văicăriţi că România este pe buza(nerujată) prăpastiei, ori plîngeţi de mila bugetarilor şi asistaţilor sociali că li s-au tăiat salariile, primele, tichetele de masă şi vacanţă, îndemnizaţiile maternală şi de şomaj etc. În cazul în care nici acum nu aţi înţeles, mai fac o ultima încercare, pe limba voastră. Nu poţi fi şi cu puncte, puncte în puncte, puncte, puncte, şi cu sufletul în Rai. V-aţi prins? Să nu mă puneţi acum să înlocuiesc şi puncte, puncte-le!

****** 

  • Defectele de vorbire ale Realităţii şi o speranţă mută

Nu este vina cuiva că s-a născut într-un fel sau altul. Dar nici ca majoritatea telespectatorilor să se umple de nervi ascultînd rîrîiţii, sîsîiţii şi bîlbîiţii angajaţi la Realitatea TV, televiziunea care are cei mai mulţi reporteri cu defect de vorbire şi voci deranjante. Sunt persoane cărora le plac rîrîiţii, fonfăniţii sau pelticii. Dar altora, nu! Codul deontologic cere ca să ai o anume ţinută atunci cînd te prezinţi în faţa auditorului, atît în ceea ce priveşte aspectul fizic, cît şi conţinutul şi forma de adresare. Despre schinguirea limbii române nu doresc să vorbesc aici. Uneori, o palmă, două mai dau şi eu gramaticii din viteză sau superficialitate. În schimb, vreau să subliniez că mă umplu de nervi cînd aud relatările reporterilor cu defecte de vorbire. Nu am nimic cu aceste persoane, dar consider că nu au ce căuta în meserii radio-televizate. E una din condiţiile de bun simţ ale jurnalismului. Dacă mă gîndesc şi la modul în care reporterii televiziunii lui Vîntu prezintă realitatea, nutresc speranţa că vor angaja şi cîţiva muţi! 

******* 

  • Varză a la…Guvernul Boc

Scriam aici că bufetul care deserveşte jurnaliştii acreditaţi la Palatul Victoria a fost închis, dar nu am mai anunţat că acesta s-a redeschis acum vreo lună. Mai nou, are şi casă de marcat. Mai vechi, are aceleaşi preţuri imense, comparabile cu cele de pe un litoral de lux în plin sezon estival. Dar nu de preţuri doresc să vorbesc, ci vreau doar să redau un dialog dintre bufetieră şi o funcţionară înfometată a Palatului Victoria.

Salariata: –Ce aveţi de mîncare?

Bufetiera începe să enumere: -Varză a la Cluj…

Salariata întrerupe enumerarea: –Aia s-o mănînce Boc!

Eu am rîs. Bufetiera a întrebat: -Dar ce aveţi cu varza? E chiar bună…

Întrebări îmi pun şi eu. Dacă odată cu venirea lui Emil Boc la Guvern, în meniul pentru jurnalişti a apărut varza a la Cluj, dacă ajungea premier Klaus Johannis ce se prepara? Hamburgeri sau zeama fiartă din coji de cartofi ca în lagăr?

UPDATE: Am uitat sã fac referire la un eveniment petrecut sãptãmîna aceasta, care m-a distrat foarte mult datorită comicului de nume involuntar. Ministrul de Interne, Traian Igaş, se dovedeşte a fi un bun creştin. El a renunţat la Şoric şi Tobă, că doar este Postul Crăciunului. În schimb, a apelat la serviciile lui Popa şi Dascălu. Din peisaj, mai lipseşte doar Moş Crăciun. Sau poate acesta este Chelu, în travesti.

Read Full Post »


Spuneam aici că printre cei mai pregătiţi, serioşi, capabili, discreţi şi modeşti sfătuitori ai prim-ministrului Emil Boc este consilierul de stat Dan Lazăr. Nu obişnuiesc să ridic osanale cuiva şi cu atît mai puţin celor aflaţi la Putere, dar nici nu pot critica orice, oricînd şi oricum numai de dragul criticii. Revenind la Dan Lazăr, doresc să precizez că îi ştiu convingerile şi am multe argumente pentru susţinerea spuselor mele, dar minima confidenţialitate mă determină să nu le fac publice. O bună dovadă poate constitui şi faptul că acesta, tot la cererea lui Boc, a condus mai toate grupurile de lucru constituite la nivelul Guvernului.

Aş dori să mă opresc la povestea mutării consilierului de stat al premierului în funcţia de secretar de stat la Ministerul Finanţelor Publice, decizie publicată, luni, în Monitorul Oficial, precum şi la scopul urmărit de şeful Executivului.

Emil Boc l-a surprins pe Lazăr atunci cînd i-a propus transferul la MFP. Iniţial, consilierul de stat a refuzat învestirea, dar premierul a insistat, în mod repetat. Dan Lazăr a şovăit mult timp între „DA” şi „NU”, fiind conştient atît de importanţa funcţiei cît şi de faptul că va deveni „o ţintă vie” pentru presa aservită mogulilor. Pînă la urmă, „nebunia” tinereţii l-a determinat să îşi dea acordul, el încercînd să privească noua funcţie ca pe o provocare, mai ales că pregătirea sa profesională îl recomanda pentru acest post. „Dacă pleacă Lazăr suntem distruşi! Era singurul de pe aici care ştia despre ce e vorba în ecuaţie”, mi s-a destăinuit un funcţionar din aparatul de lucru al premierului. Dacă e aşa, de ce a ţinut morţiş Emil Boc să-l „înstrăineze” pe cel mai bun consilier economic al său?  

De aici, încep speculaţiile mele. În ce mă priveşte, cred că premierul şi-a dat seama de incapacitatea ministrului Gheorghe Ialomiţianu de a conduce o instituţie atît de importantă. Mai cred că Boc doreşte să aibă un om al său, loial şi capabil, la teşchereaua cu arginţi a neamului. Şi, nu în ultimul rînd, (parcă) eternul făuritor de bugete anuale, secretarul de stat Gheorghe Gherghina, cred că are zilele numărate. S-au succedat guvernări, s-au schimbat miniştri de finanţe, dar Gherghina e de neclintit. „El e singurul care ştie să facă bugetul”, a lămurit cineva mirarea mea referitoare la nemurirea acestui „zeu” al veniturilor şi cheltuielilor!

Cunosc calităţile lui Dan Lazăr la fel de bine cum cunosc incapacităţile lui Ialomiţianu, la fel cum ştiu gîndirea îmbîcsită a lui Gherghina şi la fel cum am verificat teama de a avea iniţiative personale a „pilosului” Bogan Drăgoi(al treilea secretar de stat de la MFP). Faptul că un tînăr plin de avînt, capabil, fără carnet de partid, bun profesionist, conferenţiar universitar(care predă efectiv studenţilor de la UBB) a fost „infiltrat” în bîrlogul de la Finanţe este îmbucurător. Acum, mai rămîne ca „sistemul” să-l lase pe Dan Lazăr să pună în practică iniţiativele pe care le are. Pentru a confirma, este nevoie nu numai de pricepere şi dorinţă, ci şi de curaj. De aceea, păstrînd proporţiile, noului secretar de stat nu pot decît să-i adresez un îndemn biblic: „Lazăre, ridică-te şi umblă!”

Read Full Post »


Ce adevăr crud se ascunde în spatele ironiei!

Read Full Post »


 

Luni, dimineaţă, Guvernul trebuia să se reunească pentru a aproba Legea cadru a salarizării unitare, cu aplicabilitate pînă în 2015, şi Legea de aplicare a salarizării pentru 2011. Înainte de reuniunea Executivului, programat să înceapă la ora 10:00, a avut loc o întîlnire a liderilor Coaliţiei aflată la guvernare. Ceva nu a mers bine! În orele următoare, voi afla! Să fie la mijloc neînţelegeri legate de nivelul salariului minim?! Boc doreşte ca acesta să fie de 670 de lei, iar UNPR(gruparea dezertorilor condusă de Gabriel Oprea) şi minorităţile naţionale, altele decît cea maghiară, vor 690 lei.

UPDATE:

Aceste rînduri le scriu la distanţă de aproximativ 10 ore de la cele consemnate mai sus. Evenimentele s-au precipitat şi nu am mai putut finaliza postarea începută la 11;30. Premierul e plecat val-vîrtej la Ministerul Mediului şi a trebuit să-l însoţesc.

Referitor la cele relatate dimineaţă, potrivit surselor mele, Emil Boc l-a criticat pe ministrul Botiş pentru că nu a fost în stare să ia avizul Consiliului Economic şi Social pe aceste legi, fie el negativ sau pozitiv. „Nu putem trimite legea Parlamentului fără  avizul CES, chiar dacă este consultativ”, a spus Boc îm şedinţa de Guvern. Botiş a promis că, marţi, va rezolva problema.

În ce mă priveşte, nu cred că aceasta este cauza amînării aprobării legilor salarizării, ci neînţelegerile din Coaliţie. Azi, l-am văzut pe Emil Boc foarte cătrănit şi stăpînit de acea furie a omului ajuns la capătul răbdării.

Read Full Post »

Older Posts »