® Gînduri recuperate şi ‘napoi la lume date

În urmă cu ceva timp am început să aştern pe acest blog cîteva rînduri referitoare la evenimentele zilei. Din nefericire, cînd am ajuns la discursul ţinut de Emil Boc în faţa reprezentanţilor mediului de afaceri, la Clubul Diplomatic, m-a pălit somnul. Dom’le, aşa moleşeală şi pierdere a firii nu am mai trăit pînă acum în viaţa vieţii mele. Deodată, a început să mă doară psihicul de somn. Dacă îmi dădeai prafuri şi nu aveau efect într-un asemenea hal! Să fi fost tot din cauza lui Boc?(vezi mai jos de ce spun asta). Azi, avînd o zi mai uşoară, am răsfoit blogul şi am dat peste postarea întreruptă acum două săptămîni. Aducîndu-mi aminte cît de greu am scris ultimele rînduri ale ei mi-am spus că trebuie să o supun atenţiei voastre. Aşa că, trebuie să o citiţi, ce dacă subiectele sunt mai vechi. Păi ce, numai eu sa sufăr?!

PS: Pentru citiori, postez ca bonus, poza de mai sus. Aşa arată o casă de schimb valutar în Pakistan.

 ========================================

• Unde dai şi ungur crapă

    Laszlo Borbely este victima colaterală a scandalului în care afacerile lui Ioan Ciocan sunt anchetate de DNA. Ţinta se pare că a fost managementul de la Apele Române care a dat mai multe lucrări de îndiguire şi stabilizare a falezelor litorale unei firme din…Negreşti-Oaş. Adică, o societate din Maramureş făcea lucrări în Constanţa. Măi să fie! Numai ca să se mute utilajele şi muncitorii ar costa un milion de euro! Patronul, Ciocan, fost parlamentar PSD, a primit 34 de lucrări de la Apele Române, jumătate din acestea sub ministeriatul lui Borbely. Se pare că DNA Oradea luase în cătare Apele Române. Ioan Ciocan, simţindu-se cu avionul pe căciulă, şi-a dat seama că e groasă. Ca să scape de pîrnaie a făcut înţelegere cu procurorii şi s-a autodenunţat, iar victimă colaterală a căzut ministrul Mediului. Duşmanii lui Traian Băsescu şi cei care vor ca UDMR să iasă de la guvernare aţîţă ungurimea pretextînd că în spatele operaţiunii se află preşedintele. „N-au vrut regionalizare, le arăt eu lor!”, afirmă USL-aşii că şi-ar fi jurat Băsescu-n barbă. Fie vorba într noi! Ungurii stau la putere de vreo 20 de ani, iar liderii lor sunt unii dintre cei mai bogaţi oamenii din România. Borbely, de exemplu, a vehiculat miliarde de euro din postura de ministru. Chiar să fi fost „agăţat” pentru un mărunţiş de 20.000 de ero? Dacă ar fi aşa, ar trăi o ironie similară celei suferită de Al Capone, celebrul mafiot american fiind arestat şi condamnat(a şi murit la Sing-Sing), dar nu pentru sutele de crime şi fărădelegi comise de el sau la comanda sa, ci pentru că a făcut fals în declaraţiile fiscale.

    Revenind la cazul nostru, constatăm că pînã una alta atît vocile care cer lămuriri de la DNA Oradea izvorîte din redacţia de ştiri a TVR(să mori de rîs!) cît şi ministrul Borbely au amuţit. Probabil că ambele tabere aşteaptă campania de toamnă-iarnă!

______________________________________

Hypnos

• Boc e Ene pe la gene

   În urma cu ceva timp am fost cu premierul la Clubul Diplomatic unde s-a lansat carta albă a IMM-urilor. Emil Boc a cuvîntat aproape o oră despre chestiuni de mult ştiute, dar pe care le turuie oriunde este invitat şi cui vrea să-l asculte. Soarele dimineţii intra zglobiu pe ferestre. Afară, grădinarul tocmai tundea iarba terenului de golf, iar mireasma de fîn cosit parfuma aerul dimineţii. La cîteva sute de metri, lacul Herăstrău, irizat de razele astrului zilei, părea de aur. Pitite în frunzişul copacilor, păsărelele ciripeau fericite de răcoarea încă nerisipită a nopţii. Iar peste tot acest tablou idilic, Boc turuia molcom. Cum naiba să rezişti somnului?! Dulcea moţăială cuprinsese auditoriul, vrăjit de acest Hypnos(zeul somnului la greci) din Răchiţele.

     Sper că fotografiile sunt sugestive. Cele din sală, zic! Din nefericire, nu s-a găsit cineva care să îmi facă şi mie poze cînd moţăiam în cur, în faţa leptopului şi îmi cădea capul mai, mai să-mi rupă gîtul şi să-mi lovească fruntea(lată:)) de birou.

     Hai că m-a luat iar picoteala, numai gîndind la Hypnos…

Read Full Post »

® Obsesie sau incompetenţă

U

   Otrepele lui Voiculescu continuă să meargă pe cărări paralele profesionalismului. Imaginea de mai sus este sugestivă. Hedline-ul a stat minute bune pe ecran, suficient ca creierii multor privitori să fie inoculaţi cu termeni foarte penetranţi în psihicul uman, „anchetă” şi „poliţia”, şi asociaţi cu „Udrea”, numele unui ministru apropiat preşedintelui şi urît de mulţi, inclusiv de Dan Voiculescu. După un timp, cuvîntul „Udrea” a fost schimbat, aşa cum era firesc, cu „Deta”, dar răul era făcut.  Pentru că moderatoarea sau cheliosul domn „Sniker”(în imagine) nu şi-au cerut scuze telespectatorilor pentru că un coleg din regie este incapabil să scrie corect o burtiera(aşa se numesc aceste texte) putem crede că greşeala a fost intenţionată.

      În locul Elenei Udrea aş cere să mi se prezinte scuze public, la aceeaşi oră de audienţă şi tot atîtea minute cît a stat titlul greşit pe ecran. Nu mai spun că CNA-ul trebuia să se autosesizeze de mult şi să ia măsuri dure pentru că au fost nenumărate greşelile „tehnice” ale celor două televiziuni antinaţionale, dar niciodată în detrimentul USL-aşilor, ci în al preşedintelui şi PDL.

UPDATE: – Reintrînd pe blog la ceva timp după ce am postat fotografia trimisă de un prieten(mulţumesc, Th!) am  sesizat un agramatism. „Poliţia Română” apare scris pe ecranul Voiculescului „poliţia Română”. De ce „poliţia”? De ce Română”? De ce nu „Poliţia română”? Mi-ar plăcea să aflu explicaţia celui care a scris „română” cu „R”. Cred că aş rîde cu suspine. Dacă nu îmi este clar ce a fost în capul zevzecului care a scris aşa, îmi este clar că, pentru îndeplinirea slinoaselor porunci ale boierului Felix. vătaful  Gîdea nu poate avea la cherem decit proşti. Cu „p” mare!

Read Full Post »

® Săracă ţară, ieftin premier

    Emil Boc loveşte din nou! După celebra „aviara gripa” (vezi sus) extrasă din ficaţii limbii romgleze, premierul mestecã iar, aiurea, în molari, premolari, incisivi, canini şi plombe limba lui Shakespeare. De această dată, clujeza lui scufundă în penibil denumirea unei insule situate în apropierea Franţei, în apele Normandiei, dar care e dominion al Coroanei Britanice(vezi aici), insulă care nu are vreo vină că Boc e premier.

     Cititorule, oricît aş povesti nu aş fi în stare să creez măcar o umbră a ceea ce a morfolit între dinţi, limbă şi omuleţ inegalabilul Boc. Aşa că, te invit să urmezi link-ul de mai jos, să deschizi din stînga paginii „Declaraţie de presă susţinută de primul-ministru Emil Boc la începutul şedinţei de guvern”, să rulezi filmuleţul şi, la minutul 8+13, să te uimeşti!

 http://www.gov.ro/declaratii-de-presa-sustinute-de-primul-ministru-emil-boc-la-inceputul-sedintei-de-guvern__l1a113898.html

Read Full Post »

® Imagini…cu proşti

      De cînd nu am scris pe blog, s-a mai scurs o săptămînă din guvernarea Boc. Nu ştiu dacă e mult sau puţin, dar sigur e anost. Dacă nu ar fi fost inflamarea gîlcilor oblojite cu zornăit de euro cauzată(cred că aici merge „datorată”!) de promovabilitatea sub 50% la BAC, chiar că ne-am fi plictisit de moarte în România. Oricum, spectrul dezastrului nu ne va părăsi curînd şi moneda naţională a Botswanei*(similară unui cuvînt vulgar în limba română) are şi un corespondent autohton, aproximativ valabil inclusiv în ceea ce priveşte trecerea examenului de bacalaureat. Umor, umor, dar negru!

Să le iau pe rînd.

****************************************

• Boc l-a băgat pe Kogălniceanu la guvernare

   Miercuri, Guvernul a adoptat „cardul Kogălniceanu”, un produs destinat IMM-urilor. Am întrebat-o pe consiliera lui Emil Boc, Andreea Paul Vass, de ce cardul a fost botezat cu numele unui premier de acum 150 de ani şi nu al unuia mai apropiat de zilele noastre. Lumea a rîs şi a început să propunã variante de genul „cardul Năstase”, „cardul Ciorbea” sau „cardul Tăriceanu”. Vass a rîs, precizînd că-mi apreciază umorul, şi a explicat că s-a ales numele unui premier reformator al României moderne, modelul fiind de inspiraţie ungară(cardul Szecsenyi). Vă daţi seama cît de lipsiţi de imaginaţie suntem? Mereu apelãm la modele strãine. Pe noi ne defineşte doar modelul corupţiei, al furtului instuţionalizat, al dezastrului latent, dar sigur? Unde a ajuns acest neam?! 

     Pentru că „am fost simpatic” Andreea Vass mi-a făcut cadou schiţa din foto, ca să înţeleg mai bine care sunt relaţiile între stat, banci si IMM-ul creditat. Mi-ar fi plăcut să primesc un desen explicativ şi cu lipsa de eficienţă a Guvernului Boc.   

********************************************

• Horaţius, un Demostene pe cînd era bîlbîit

   Joia trecută, la Marriott, premierul a participat la conferinţă avînd ca temă introducerea noului Cod civil. Sala era plină de judecători, procurori, avocaţi, jurişti, profesori în drept. Amfitrionul, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, a dat cuvîntul invitaţilor, primul vorbitor fiind Emil Boc(cum se putea altfel?!). Cuvîntătorul a enumerat cîteva noutăţi aduse de Codul civil, începînd cu instituţia logodnei şi cea a divorţului. Ca la un semn, auditoriul a început să rîdă înfundat şi să comenteze depreciativ. Ulterior, la cocktail-ul de după conferinţă, cîţiva magistraţi au explicat de ce s-a rîs. „Boc a început cu cele mai uşurele noutăţi. Poate că doar pe astea le-a înţeles”, mi-au spus ei răutăcioşi. În discuţia avută m-a contrariat faptul că deşi apreciau la unison necesitatea introducerii unui nou Cod civil, cei cu care am dialogat îi urau sincer pe Băsescu şi Boc, adică dregătorii care au generat şi înfăptuit schimbarea.

    Dacă discursul premierului a fost plictisitor şi redundant, al altora a fost dezastruos. O şefă de la nu ştiu ce curte abia citea din foi gîtuită de emoţie, reprezentantul Preşedintelui a mormăit ceva din care am desluşit vag doar nişte mulţumiri adresate echipei care a conceput noul cod, iar şeful CSM-ului a pus bomboana pe coliva conferinţei. Horaţius Dumbravă şi-a început discursul prin a explica magistraţilor importanţa introducerii unui nou Cod civil. Dacă se adresa fetelor de la APACA, demersul lui mi se părea justificat, dar a explica aceasta magistraţilor şi avocaţilor e ca şi cum ar fi încercat să-l convingă pe Suveranul Pontif de necesitatea Bibliei. Goliciunea discursului şefului CSM m-a surprins neplăcut. Horaţius, moţul din vîrful magistraturii, fost judecător, abia buchisea din hîrtii. Ba mai mult, asemeni lui Demostene înainte ca acesta să se trateze cu pietre pe malul mării, s-a dovedit un orator bîlbîit. Cum ajung, frate, şefi în ţara asta numai astfel de indivizi? Dumbravă m-a făcut să mi se facă dor de madam Pivniceru(apropos! ea nu era în sală; de fapt a dispărut cam de multă vreme de pe ecranele televiziunilor noastre antinaţionale). Au fost şi două excepţii, bineînţeles nu oameni ai Puterii. Bogdan Olteanu, reprezentant al BNR, şi Gheorghe Florea, şeful Asociaţiei Avocaţilor din România. Cei doi nu au citit o iotă din hîrtii, s-au exprimat clar, cu umor, cu dicţie, cu elocinţă, captînd atenţia asistenţei.

• One Boc hop-ţop stop Shop

    Tot joi, Emil Boc a participat, la sediul Agenţiei ptr. IMM-uri, la lansarea unui site destinat micilor întreprinzători. One Stop Shop este portalul informatic care are menirea simplificării procedurii administrative care vizeaza IMM-urile. Proiectul informatic a costat 1,2 milioane euro şi a fost implementat de o firmă autohtonă şi alta grecească. „Cu 10.000 de euro vă proiecta site-ul ăsta un student de la informatică”, s-a auzit remarca unui jurnalist cîrcotaş. Nu ştiu care este adevărul, dar ştiu că mi s-a făcut greaţă de la fumul tămîiei pe care grecul a vînturat-o lîngă viitoarelor moaşte „sfinte” care acum, aflate încă în viaţa lumească, răspund la apelativul Emil Boc. Probabil că miruirea şi tămîierea au făcut tpţi banii, adică 1,2 mil. euro. Premierul, că tot veni vorba de el, a profitat de ocazie pentru a-şi etala iPad 2-ul. iPad 1 i-a crăpat de puţin timp şi premierul a simţit nevoia să cumpere ceva mai bun. Bine că are cu ce! Şi eu am… mai strîns. Cureaua…

******************************

   Vineri, Boc a inaugurat staţiile de metrou Jiului şi Bazilescu. Văzîndu-se fotografia de mai sus s-ar crede că ministresa Transporturilor, Anca Boagiu, a participat la deschiderea unei linii de ferryboat. Alături de ea se află liderul sindicatului Metrorex, PSD-istul, fost senator, Ioan Rădoi, şi directorul general al companiei, Gheorghe Udrişte. Deşi din punct de vedere instituţional are interese antagonice, triada fotografiată mai sus este o frăţie care face multe parale.

      Emil, un premier umil şi docil(pentru Preşedinte, normal!), a venit la ora fixată şi, după ce a fost învăţat cum se utilizează cartela de metrou, a intrat pe peron însoţit un alai impresionant. Apoi, s-a urcat în garnitura de vagoane care tocmai îl aştepta şi a parcurs distanţa dintre staţiile Jiului şi Bazilescu, adică vreo 500 de metri, într-o îmbulzeală generală.

**************************************

• Proşti, proşti, dar ce facem cu ei

Bacalaureatul era, pe vremea mea, testul de maturitate al adolescentului. La terminarea şcolii generale se dădea examen de admitere în clasa a IX-a, acesta fiind şi o trecere de la copilărie la pubertate. Un alt test de trecere se dădea la finalul clasei a X-a. Cine nu trecea în treapta a doua de liceu se orienta către şcolile profesionale, instituţii care formau viitori buni meseriaşi. Rahovean fiind, am considerat că este mai facil să urmez un liceu din cartier, astfel că am optat pentru „Dimitrie Bolintineanu” şi nu regret. Am avut profesori de excepţie, iar liceul a fost unul exponenţial pentru Bucureşti, mai ales că avea două bazine de înot acoperite, sală de sport, centru de recuperare şi clase destinate sportivilor de performanţă. Pe lîngă acestea, erau şi clase destinate profilului electronic şi mecanic. Chiar se făcea carte. A copia la teză sau examen era excepţie, nu regulă. Singura notă 1(unu) pe care am luat-o în viaţa mea a fost în teza de la limba franceză. Eram unul dintre fruntaşii clasei şi terminasem lucrarea destul de repede. Am întors teza cu faţa în jos şi am pus-o la marginea băncii, aşa cum ni se ceruse. Puberul idiot din mine, de plictiseală şi pentru că îi plăceau nurii profei de franceză, a zis să facă o glumă. Un coleg tot îmi făcea semne să-i dau şi lui să copieze. Am luat o bucată de hîrtie, dar pe care nu scria un rînd, am făcut-o ghemotoc şi am aruncat-o respectivului, aflat în banca vecină. Profa m-a văzut, mi-a luat lucrarea şi a scris, cu roşu, un unu mare, pe colţ. Deşi am insistat, ea nici nu a vrut să se uite pe hîrtia aruncată de mine sau pe teză(care era de 9, cel puţin). Rugăminţile şi scuzele mele nu au contat, deşi eram printre elevii săi preferaţi. M-a pedepsit pentru că îi încălcasem cerinţele. La fel de strict era la toate materiile, dar cu precădere la cele de examen. Cei care au dat BAC-ul acum 20 de ani ştiu că nici măcar nu visau să copieze. În prezent, este invers!  Elevii nici nu concep să nu copieze.

    Poate contrariez multă lume, dar nu cred că elevii sunt principalii vinovaţi. Aceştia sunt un aluat în formare şi dacă cei care l-au plămădit au fost non-educatori, ce deprinderi să aibă bieţii copii?! În opinia mea, principalii vinovaţi sunt educatorii şi sistemul permisiv, precum şi cei şase(!) ani de acasă. Multe cadrele didactice sunt de joasă factură morală şi profesională, urmăresc obţinerea unor foloase de la elevi(meditaţii, nu neapărat şpăgi) în schimbul promisiunii ca vor promova, oficialii din minister nu aplică la sînge regulamentele etc. Nu se întreabă nimeni de ce nu mai avem repetenţi? Toată lumea trece clasa, cu chiu cu vai, iar dacă familia are posiblităţi materiale, odrasla semialfabetizată ajunge să aibă diplomă de la două facultăţi şi doctorate. Din nefericire, aceşti tineri slabi pregătiţi ajung în funcţii cheie în societate, sunt în postura să decidă destinele concetăţenilor noştri sau să le ţină sănătatea şi viaţa în mîini. 

   Cînd Traian Băsescu a spus că „învăţămîntul scoate proşti pe bandă rulantă” mulţi au sărit ofuscaţi. Iată dovada! Oricum nu era nevoie de ea. Zi de zi vedem în jurul nostru tineri care dovedesc cu acte că sunt şcoliţi, dar scriu şi se exprimă agramat, au carenţe mari de limbaj, nu ştiu cuvinte uzuale ale limbii române. Nu mai spun de faptul că sunt incapabili să facă cele patru operaţii simple ale matematicii, ca să nu vorbesc despre rezolvarea unor ecuaţii simple sau extragerea unei rădăcini pătrate. Noroc că telefoanele mobile au calculator! Despre clasicii literaturii române, noţiuni vagi de istorie, biologie, filozofie, muzică, latină etc. nu mai amintesc!

   Iar cînd acest dezastru educaţional este relevat, lătrăii ani-Putere găsesc vinovaţi pe ministrul Educaţiei, camerele de supraveghere, pe Băsescu pentru că a tăiat salariile, pe Boc că există etc. Nimeni nu pomeneşte că BAC-ul de acest an a fost desfăşurat după filozofia instituită pe vreamea în care Ecaterina Andronescu era ministrul Educaţiei(în 2009), în schimb doamna sare dintr-o televiziune în alta ca să înfiereze guvernanţii actuali. La fel, un alt fost ministru al învăţămîntului, Andrei Marga. Deşi adunat cei doi au stat vreo 10 ani în fruntea sistemului educaţional, ei nu-şi găsesc vreo vină. În opinia lor, doar Funeriu, în cei doi ani de ministeriat, este culpabil.

   Printre lătrăii de serviciu am văzut la Realitatea TV un individ care s-a născut supărat, şef pe la Adevărul. Eugen Kelemen, că despre el e vorba, copil de suflet al Corinei Drăgotescu şi autointitulat „jurnalist specialist în educaţie”, dădea cu barda proletară, dar se exprima agramat precum un elev care a luat BAC-ul pe cîmd nu erau camere web. „Au primit subiectele greşite”, spunea nefericitul, încercînd să afirme că la un liceu s-au repartizat greşit subiectele, adică nu cele compatibile profilului respectiv. Dar individul şi-a arătat nivelul maxim de competenţă atunci cînd ne spunea, tot supărat(aşa s-a născut!) că directorii de liceu numiţi de PDL s-au evidenţiat doar la lipit „afişuri„. 

   Însă, culmea jigodismului continuă să fie atinsă tot de Mihai Gîdea, un individ ce devine din ce în ce mai infect, deontologic vorbind. Slugoiul lui Voiculescu a adus în studioul A3 nişte elevi care au promovat BAC-ul cu note  maxime sau foarte mari. Degeaba a încercat otreapa să-i facă pe aceştia să înfiereze monitorizarea video a examenului şi/sau măcar nivelul de dificultate a subiectelor, precum şi traiul greu alături de părinţii cu venituri diminuate de Băsescu şi Boc. Acei adolescenţi minunaţi au precizat că nu au fost stresaţi de nişte camere web atîta timp cît nu doreau să copieze pentru că erau pregătiţi. De asemenea, ei au spus că subiectele au fost chiar facile, iar nota opt uşor de atins. Nici de lipsuri materiale nu s-au plîns şi nici răsplată pentru excelenţa lor nu doreau din partea familiei.

     Cît de jalnic eşti Mihai Gîdea în efortul tău de a-ţi slugări stăpînul în lupta lui cu actuala Putere. Degeaba te-ai fîţîit prin faţa lor încercînd să-ţi arăţi făloşenia. Ai reuşit doar să fii penibil şi să scoţi la iveală micimea ta morală. Prin ceea ce au făcut şi spus, acei tineri îmi dau speranţe că ţara aceasta mai poate fi salvată. În schimb, cînd văd jigodii asemeni ţie, lui Kelemen, Striblea, Chireac, Drăgotescu şi alţii ca voi, care faceţi diferite jocuri, chiar apărînd frauda, facîndu-mi meseria de rîs, disper! 

Sper totuşi să dispăreţi voi!  

*******************************************

       

* forma originală a bancnotei botswaneze

Read Full Post »