Feeds:
Articole
Comentarii

Posts Tagged ‘umor’


Parlamentul este în vacanţă, dar pentru cei care duc dorul şefilor lui postez o scenă din legislatura trecută,  imortalizată de un fotograf priceput al cărui nume din păcate nu-l cunosc pentru a-l felicita. Poza surprinde unul din nenumăratele momente în care preşedintelei Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea(stînga) şi cel al Senatului, Crin Antonescu(centru) au fost absorbiţi de treburile ţării!

Read Full Post »


Ce adevăr crud se ascunde în spatele ironiei!

Read Full Post »

® Rîdem…cu lacrimi


Am primit de la un prieten poezia de mai jos, o parodie scrisă în ritmul, iambul şi troheul „Iernii pe uliţă” a lui George Coşbuc. Umorul, ironia şi tristul adevăr, care izvorăsc din versuri, m-au determinat să „comit” această postare.
***
L’hiver sur la ulitza
                    de Laurentiu Ghiţă
 
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un rrom, pe urmă doi.
Franţa pusă e pe sfadă,
Şi ni-i dă pe toţi grămadă,
Înapoi.
 
Nu e cuşer, dar e bine
Pentru Sarkozy, acum;
Taberele-s toate scrum,
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
 
Sunt ţigani şi balabuste,
Vin la Otopeni, ţipând,
Se împing şi sar râzând,
Şi se-mpiedică de fuste,
Vrând-nevrând.
 
Cei mai mari, acum, din sfadă,
Stau, pe-ncăierare puşi,
Cei mai mici, de foame-aduşi,
Se scâncesc şi stau grămadă
Lângă uşi.
 
Colo-n colţ, acum răsare
Un ţigan mai mărunţel,
Chinuindu-se să care
O sacoşă mult mai mare
Decât el.
 
Opt cercei într-ânsa are,
Cinci brăţări şi-un portofel,
Luate de la trecătoare,
Lîngă turnul ăla mare,
Zis Eiffel.
 
Altul, zău, cu dânsul, n-are
Nici bagaje, nici nimic,
Doar un lanţ cu-o cruce mare,
Care saltă în mişcare
Pe buric.
 
Trei ţigănci cu burta mare
Şi cu rochii fistichii,
Nu au loc ca să coboare,
C-alăptează fiecare
Doi copii.
 
Un reporter vine-n grabă
Să le ia un interviu
Şi se-nvârte în pustiu
Până când răspunde-o babă,
Cam târziu.
 
Se-oţărăşte rău bătrâna
Către cel cu microfon,
Şi-l înjură francofon,
Fi’ncă nu mai e româna
De bonton.
 
Zice: -„Merde! mare graba,
N-am făcut nimica rău,
Uite-aici, îţi spune baba,
Ne băgară pe degeaba
La bulău.
 
Şi degeaba ne-au dat banii
Că mai şmecheri suntem noi.
Într-un an sau maxim doi,
Ne întoarcem, toţi ţiganii,
Înapoi.
 
Nu e mare socoteală
Că acasă ne-au trimis,
Ne-adunăm la repezeală
Şi să vezi atunci ciordeală
La Paris”!

Read Full Post »


Stare tehnică:
Are probleme cu alimentarea, o mică defecţiune la mecanismul de direcţie,
cã nu ţine linia dreaptă, şi merge cam înfrânatã. Cutia de viteze e
blocatã în marşarier. Este înmatriculată în UE, cu numere provizorii,
şi mai poate circula în acest fel doar puţin timp.

Istoric:
Este fabricată acum 2000 de ani, sub licenţă romană. A fost avariată în
repetate rânduri. Prima dată a fost condusã de nişte ciobani, dar au mai
cãlãrit-o şi alţii. A fost reparată numai cu piese second hand, aduse de
pe la turci. O perioadă a fost condusă bine de nişte nemţi, Carol I şi
Ferdinand, dar apoi a încăput iarăşi pe mâna unor imbecili care au băgat-o
prin toate gropile. Exteriorul a fost vopsit în 1989, dar interiorul este încă plin de rugină. A avut câteva reparaţii capitale, în 1600, 1859 şi 1918, dar a şi pierdut o parte din caroserie.

Variante:
Predau leasingul, mai sunt de plată la ea câteva zeci de rate la FMI, BM şi CE. Accept şi variante de schimb cu o ţarã similară din Africa, oricât de mică ar fi, dar sã funcţioneze.

De ce o vând:
Sincer sã fiu, o vând pentru că nu mă pricep la ea. Plus că îmi consumă cam mult, iar ca s-o repar mă costă cât nu face. Oricum, eu n-am permis de conducere pentru categoria asta de ţarã, aşa că să o conducă cine s-o pricepe. Dacă nu o vrea nimeni, o dezmembrez şi o vând pe bucăţi sau o dau la programul Rabla. Dar pânăa atunci, sper să o ia cineva care ştie să o aprecieze.

Vînzător: Lim Ecob

.

PS:

Primit de la Thomy

Read Full Post »


Read Full Post »


Mesaj existent în Otopeni, localitate în care este Aeroportul Henri Coandă. Încurajant, nu?!

Read Full Post »


Read Full Post »


Un banc actual, primit de la Thomy.

În şedinţa de Guvern Boc îl întreaba pe Vladescu:
      – Sebi, la Vami ai taiat salariile?
      – Da, draga, zice Sebi, cu 25 la suta, cum ni s-a stabilit.
      – Si? S-au suparat? Au amenintat ca demisioneaza?
      – Nu, draga, nimic.
      – Nimic? Pai ia mai taie-le 25%.

      A doua zi, sedinta de Guvern. Boc il intreaba pe Vladescu:
      – Deci, le-ai taiat?
      – Da.
      – Si?
      – Nimic.
      – Nimic, nimic?
 N-a plecat nici unul? N-a demisionat nimeni?
      – Nici unul, nici una.
      – Mai sa fie. se scarpina-n cap prim-ministrul. Auzi? Ia taie-le tot
salariul, sa vedem acuma ce fac.

      A treia zi, sedinta.
      – Zi, Sebi draga, ceva la Vami?
      – Liniste, tota lumea la program.
      – Mno, face Emil Boc, cazand pe ganduri. Apoi zice: Auzi, ia pune-i
sa vina cu bani de-acasa, cate un salariu d-ala nesimtit pe luna,
poate asa-i facem sa mai plece „in economia reala”, cum zice sefu’.

      Seara, Vladescu il suna pe Boc.
      – Auzi, Emile? Cu vamesii, cu salariile alea pe care trebuie sa le
aduca de acasa.
      – Asa, zi, gata, demisioneaza?
      – Nu. M-au rugat sa ma interesez unde sa vireze banii ca vor sa plateasca pe doi ani inainte.

Read Full Post »

® Povestea corupţiei


Într-o dimineaţă, stăpânitorul unei cetăţi fu trezit de nişte strigăte care se auzeau din piaţă: „Hai la mere! Mere dulci cum n-aţi mai gustat!”. Ridicându-se indispus din pat şi privind pe fereastră, văzu un târgoveţ ce vindea, într-adevăr, mere, înconjurat de o mulţime de muşterii.
„Trebuie să fie tare bune merele alea”, îşi spuse mai-marele cetăţii şi, făcându-i-se poftă, îl chemă pe primul său sfetnic şi îi porunci: „Ia cinci galbeni şi mergi în piaţă să cumperi mere de la târgoveţul acela”.
Primul sfetnic îl chemă pe paharnic şi îi spuse: „Uite patru galbeni, du-te şi cumpără mere”.
Paharnicul se adresă, la rândul său, stolnicului: „Poftim trei galbeni, de care să cumperi mere de la târgoveţul acela”.
Stolnicul îl chemă pe primul străjer îi dădu doi galbeni şi îl trimise în piaţă.
Acesta dădu un galben unui străjer din subordine, iar acela se duse la târgoveţ şi îi luă la rost: „Hei, ce tot strigi aşa? Ai tulburat somnul mai-marelui cetăţii, iar drept pedeapsă mi-a poruncit să-ţi confisc căruţa asta cu mere”.
Zis şi făcut.
Întors la şeful său, străjerul se lăudă: „Am făcut un târg nemaipomenit. Cu un galben am cumpărat o jumătate din căruţa cu mere a tărgoveţului”.
Primul străjer merse la stolnic: „M-am târguit şi, cu cei doi galbeni pe care mi i-ai dat am reuşit să cumpăr un sac cu mere!”.
Stolnicul – repede la paharnic: „Cu trei galbeni am luat o tolbă întreagă cu mere”.
Paharnicul dosi jumătate din cantitate şi apoi merse la primul sfetnic: „Iată, cei patru galbeni mi-au ajuns doar pentru o jumătate de tolbă cu mere”.
Iar primul sfetnic se înfăţişă dinaintea stăpînitorului cetăţii şi glăsui: „Măria ta, iată, am îndeplinit porunca. Numai că de acei cinci galbeni n-am reuşit să târguiesc decât cinci mere”.
Mai-marele cetăţii muşcă dintr-un măr şi cugetă: „Hmmm… Cinci mere pentru cinci galbeni… scump, foarte scump! Şi, cu toate astea, târgoveţul acela avea o mulţime de cumpărători. Înseamnă că lumea o duce bine, are bani. Ia să măresc eu birurile!”

Şi aşa a făcut!

Read Full Post »


corleone
Profit de ocazie şi ilustrez, fără legături cu postarea de mai jos, cu o fotografie făcută de o prietenă, la Sibiu. Maşina aparţine unui gherţoi din Cluj. Ce selecţie de manele o avea la bord?

Chiar dacă traversăm vremuri grele şi agitate trebuie să nu uităm să râdem.

Postez mai jos un link către Google translate. Vă invit să scrieţi  „hallitus pula” în căsuţă şi apoi apăsaţi butonul „Translate„.

click aici : http://www.translate.google.com/translate_t#fi|ro|

Read Full Post »

Older Posts »