Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for the ‘video’ Category


Quod erat demonstrandum! A apărut şi prima manea în engleză. Bine, cu un baro accent ţigănesc. „Ai ăm lăonli” este dedicată „D-lui SILE şi pentru tot ce iubeşte «EL»”, aşa cum suntem informaţi încă de la început. Respectul pentru D-l SILE este atît de baro încît pînă şi „EL” este scris cu majuscule, precum numele Domnului în Sfînta Scriptură.

Este posibil ca ”Ai ăm lăonli” să arunce topurile internaţionale în aer, iar pe pretendenţii la Billboard Music Awards să îşi muşte mîinile de invidie şi emoţie. Mai rămîne să vedem la ce categorie va fi înscrisă maneaua! Celor care cred că e imposibil ca o asemenea „bucată” muzicală să ajungă în topurile internaţionale le spun că am argumente. Aurică, colegul meu de serviciu, a fost în Cipru, într-o staţiune exclusivistă, vizitată mai ales de englezi bogaţi. Dinspre o terasă situată pe malul mării, el a auzit răsunînd manele. Curios din fire, Aurică s-a dus să vadă despre ce e vorba. Terasa gemea de turişti englezi care beau ceva aşezaţi la mese şi priveau marea sub soarele generos, timp în care băteau tarapanaua în ritm de manea. Aţi crede că barul aparţine vreunui românaş pripăşit în cele străinătăţi sau, poate, personalul era de pe plaiul mioritic. Ei bine, nu! Terasa aparţine unui cipriot, iar barmaniţa era slavă. România a fost reprezentată doar de manelele care gîlgîiau din boxe. Englezii s-or fi întors de atunci acasă, cărînd cu ei nu numai trolere pline de desuuri şi suveniruri, ci şi creiere pline de muzica pe care ei o credeau cipriotă. Cred că am dat un exemplu grăitor(sau lălăitor, dacă vreţi!) de globalizare a manelelor.

Şi acum, la final, să mai ascultăm odată melodia dedicată lu’ D-l SILE. Ce versuri minunate! Hai! toată lumea mîinile suuuuuus! Cine e fan să sară acum cu mineeee! Mai cu talent, ce naiba! Acum scoateţi brichetele, scăpăraţi şi mişcaţi flacăra de la stînga la dreapta. Pînă sunteţi siguri că le-aţi dat foc!

PS: Doamne! ce m-am mai rîs, lăonli(sic!)

Read Full Post »


Pe 29 noiembrie, Mircea Geoană va aniversa un an de cînd a fost numit preşedintele României, atît de Antena 3 şi Realitatea TV, cît şi de muşuroiul de termite PSD-iste şi PNL-iste, care-l înconjura. La ora 21:00, acum un an, „Mihaela, dragostea mea!” îşi făcea zîmbre şi ocheade cu Liviu Dragnea, în spatele „prostănacului”(vezi video sus, printre coarnele din prim plan). Celor care au nervii slabi şi sunt incapabili să reziste discursului preşedintelui României de atunci, Mircea Geoană, le spun că pot vedea celebra zicere la minutul 2 şi 18 secunde(în filmuleţul ce se deschide cu click pe textul roşu de mai sus). În afară de dragostea lui, se mai pot vedea Crinul liberal şi un ins cu faţă de cursant al unei şcoli ajutătoare(Jiji Becali). Europarlamentarul de Pipera cu oi în bătătură a ieşit din arest cu dragoste de Geoană. După ce acesta nu a mai fost preşedinte, Becali s-a sucit cu aceeaş faţă la prima iubire: Traian Băsescu. Jiji are o personalitate labilă, e oportunist sau şi una şi alta?!

Dar, pe la 04:00 dimineaţa, tot pe 29 noiembrie, Mircea Geoană va comemora împlinirea a unui an de cînd a pierdut preşedinţia României. În jurul orei menţionate, Traian Băsescu tocmai anunţa jurnaliştii că „şi-a ciuruit” contracandidatul şi pe susţinătorii acestuia, Vîntu, Voiculescu, Patriciu & co. Nu ştiu dacă, la acea oră tîrzie din noapte, Mircea „o ciuruia” la rîndu-i pe Mihaela(cu întrebări, fireşte!) pentru a avea o explicaţie la pierderea preşedinţiei. În schimb, ştiu că cel care centraliza rezultatele votului în sediul PDL, Adrian Videanu, l-a sunat pe Viorel Hrebenciuc, cel care făcea aceeaşi operaţiune la PSD, şi făcea „aroganţe” că Geoană nu mai este preşedinte.

„Băi, Viorică, nu mai număra, mă! Vino-ncoace, uite sunt cu colegii de la partid, îţi dăm datele, noi, finale! Suntem la noi în 22. Pe cuvânt de onoare ţi le dăm! Zău! Pe cuvântul meu de onoare, păi sunt aici cu 20 de oameni, mă Viorică, mă! Tot, tot, tot! Numai 76 de secţii din diaspora, recunosc, nu le am, dar alea ne mai aduc vreo 50.000 de voturi. PSD-ul se compară cu PD-L-ul?! Viorică, hai că de fiecare dată ne-aţi aburit că faceţi numărătoare paralelă. Nu vrea să vină că cică s-au furat vreo două voturi la Arad şi vreo cinci la Teleorman.”

Legat de cele relatate anterior, mă întreb dacă, în această perioadă, Mihaela Geoană şi Liviu Dragnea nu cumva au şi ei aniversări sau comemorări?!

Read Full Post »


Ce adevăr crud se ascunde în spatele ironiei!

Read Full Post »


Recital Stavropoleos, lansare "Manuscrise bizantine", Cărtureşti

Vineri seara, am răspuns unei invitaţii a Institutului Cultural Român(ICR). Alături de alţi cîţiva nebuni, am ajuns la Librăria Cărtureşti, din Muzeul Ţăranului Român, pe cînd se îngînau ziua cu noaptea. Acolo avea loc lansarea albumului „Manuscrise bizantine, colecţii bucureştene”. Sincer să fiu, nu titlul m-a atras(deşi trebuia), ci minirecitalul de muzică bizantină care a acompaniat lansarea albumului. Îmi place foarte mult acest gen muzical, precum şi muzica românească veche, iar dintre formaţiile preferate amintesc pe „Anton Pann” şi „Trei Parale”. Pe drum, în maşină, am ascultat la Realitatea FM elucubraţiile şi accesele paranoice ale lui Vadim Tudor. Neuroparlamentarul jignea nepermis şi suburban pe preşedintele ţării mele(nu contează cum se numeşte) şi apăra un afacerist veros şi controversat care a lăsat sute de mii de oameni săraci. Individul, bun de subiect de studiu în orice seminar pe teme psihiatrice, mi-a produs o stare de inconfort, m-a umplut de nervi şi mi-a descătuşat producţia de înjurături şi scuipaţi virtuali.

Ajuns la Cărtureşti, sufletul mi s-a vindecat ca prin farmec la auzul vocilor Grupului Stavropoleos care a interpretat muzică bizantină religioasă şi laică. Priveam nebunii frumoşi, îmbrăcaţi modest, cu feţe senine, cu aromă intelectuală, care mîngîiau cărţile din rafturi, şi îi comparam cu nebunii schimonosiţi de furie, eleganţi şi puţind a bani, care ne schinguiesc inteligenţa în apariţiile televizate. Otravă şi nectar!

Las muzica să vorbească pentru că, dacă mai vorbesc eu, cine ştie ce mai spun?! Oricum, cuvinte care nu se află în albumul cu manuscrise religioase bizantine.    

  • Stavropoleos
  • Trei parale
  • Ansamblul „Anton Pann”
  • Ansamblul „Anton Pann”-cu adevărat superb!

Read Full Post »


Două ştiri de cancan au penetrat liniştea serii. Prima din ele se referă la o scrisoare deschisă trimisă de firma Dali fostului vice-primar al primăriei Bucureştiului, fost ministru al Transporturilor şi actual deputat PNL, Ludovic Orban.
<<Ne oprim aici domnule betiv mincinos, si va rugam ca atunci cand mai discutati de Dalli sa o faceti cu consideratie, caci iata(dupa un an) suntem martori cu totii la schimbarea majora adusa in exploatarea parcarilor de un alt “menestrel” contemporan>>, se spune în finalul scrisorii, plină de aluzii şi jigniri.(citeşte scrisoare_deschisa_Dali).
 
Orban a spus într-o emisiune TV că Dali vărsa la bugetul Primăriei Municipiului Bucureşti o sumă insuficientă în urma colectării taxelor de parcare.
„Ce aş putea să răspund la o colecţie de injurii pusă pe hârtie de cineva care nu are nicio treabă cu limba română. Nişte calomnii, nişte înjurii fără niciun suport ca răspuns la nişte afirmaţii punctuale şi exacte”, a declarat Ludovic Orban pentru Realitatea.
*
A doua ştire vine de la CNA. Antena 3 a fost amendată cu 18.000 de lei pentru comportamentul suburban al moderatoarei preferate a lui Dan Voiculescu, Gaby Firea, într-o emisiune la care era invitat PDL-istul Cristian Boureanu.
<<În aceeşi şedinţă publică, postul Antena 3 a fost sancţionat cu amendă în cuantum de 18.000 lei. În ediţia emisiunii de dezbateri „Ştirea zilei” din data de 31 mai 2010, în care a fost invitat şi domnul Cristian Boureanu, deputat PD-L, discuţiile purtate cu moderatoarea emisiunii, doamna Gabriela Vrânceanu Firea, au fost jignitoare şi injurioase, radiodifuzorul nerespectând principiile de asigurare a imparţialităţii şi a echilibrului stipulate de art. 71 alin. 1 lit. a şi alin. 2 din Codul audiovizualului, potrivit cărora „(1) În programele de ştiri şi dezbateri informarea în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială şi culturală, trebuie să respecte următoarele principii: a) asigurarea imparţialităţii, echilibrului şi favorizarea liberei formări a opiniilor, prin prezentarea principalelor puncte de vedere aflate în opoziţie, în perioada în care problemele sunt în dezbatere publică”. De asemenea, moderatoarea emisiunii nu a ţinut cont de dispoziţiile art. 42 alin. 4 din Codul audiovizualului care precizează faptul că „Realizatorii emisiunilor au obligaţia să nu permită invitaţilor să folosească un limbaj injurios sau să instige la violenţă împotriva altor persoane”.>> (citeşte aici toate sacţiunile date de CNA)
Vedeţi dialogul Firea – Boureanu

Read Full Post »


Vineri, eram la Bruxelles când un coleg din ţară m-a sunat ca să-mi spună că Emil Boc a fost la Etno TV şi a povestit cum a învăţat el să fie responsabil, păscând gâştele. În primul moment, i-am zis respectivului că nu îl cred, că este răutăcios şi că răstălmăceşte cuvintele premierului demis. Pentru a înlătura neîncrederea mea, colegul mi-a trimis pe email link-ul unde puteam vedea imaginile respective. Probabil că de atunci şi până în prezent imaginile au fost văzute de multă lume, au fost comenatrii sau drepturi la replică pe această temă, dar eu îmi permit să revin asupra subiectului pentru că, sincer, încă nu îmi revin din uluială.

Când Boc a fost instalat premier, l-am privit cu speranţă. În urma primelor sale acţiuni incoerente şi nefireşti, am încercat să-l tratez cu îngăduinţă. Dar, odată cu trecerea timpului, am devenit circumspect asupra capacităţii sale de a gestiona treburile ţării, ajungând până azi, când îl critic sever. Din  cauza schimbării percepţiei mele de-a lungul celor 10 luni de guvernare Boc, am fost umplut de scuipaţii adulatorilor galbeni, roşii şi portocalii, susţinîtori ai principalelor partide politice, când unii, când alţii, acuzându-mă de partizanat.

Acum, pot afirma fără nicio umbră de îndoială: Emil Boc este iresponsabil. Sau mai exact, responsabilitatea sa se ridică la nivelul genunchiului gâştelor pe care le ducea la păscut când era mic.

A-ţi exibiţiona mediatic trăirile (rămase) puerile înaintea unei întrevederi cruciale cu reprezentanţii organismelor care finanţează deficitul ţării, este un act de iresponsabilitate. În loc să îşi strângă în jurul său consilierii pe probleme economice şi sociale, miniştrii, să se uite pe documente, să facă o strategie de abordare a discuţiilor cu reprezentanţii FMI, BM şi CE, Emil Boc ne povesteşte la o televiziune manelistică cum se ducea el în copilăriei cu gâştele la gârlă.

Este de înţeles de ce păsările intrau prin iarba vecinilor. Şeful cârdului era gâscanul-alfa, care îl domina psihic şi intelectual pe micul Boc.

Read Full Post »


nemirschi

Citind, dimineaţă, în Cancan, aventurile ministrului Mediului, Nicolae Nemirschi(poreclit de  Vanghelie Năpârschi) care departe de nevasta aflată la Constanţa copilăreşte prin Bucureşti cu o asistentă, mi-am amintit de un dialog care a avut loc la şedinţa Guvernului de miercuri.

Până să înceapă reuniunea, miniştrii aşteptau sosirea premierului. Pe bisericuţe, aşezaţi sau în picioare, membrii Guvernului discutau cu persoanele din anturaj, se uitau pe documente, glumeau. Ministrul Comunicaţiilor, Gabriel Sandu, recunoscut ca un mare fustangiu, o luase pe după umeri pe colaboratoarea unui alt ministru, încercând un flirt. Atunci şi-a făcut apariţia Emil Boc care, în drum spre scaunul său aflat în capul mesei, a trecut pe lângă ei văzând scena.

-Lasă fata în pace, nu-ţi ajunge una?, a spus primul ministru zâmbind.

Boc a făcut astfel referire la povestea de dragoste(?!) dintre ministrul Comunicaţiilor şi asistenta sa mai tânără cu 20 de ani(vezi aici).

sandu

Gabriel Sandu s-a arătat deranjat de cuvintele premierului, mai ales că persoanele atente la conversaţie au început să râdă.

-Dar ce domn’le, crezi că nu mai fac faţă?, a replicat Sandu.

Noi nu ştim, dar poate o vor spune fetele(cu care se aude că umblă, nu domnişoara în cauză care este o fată foarte serioasă)! Cine ştie, unde nu mai poate omu’, poate banu’ lui?!

PS: O dedicaţie pentru cei doi miniştri.

Read Full Post »


Motto: Cică fantoma văzută la Neverlend nu era Michael Jackson, ci Ion Dolănescu!

De când a murit Michael Jackson televiziunile din România ne-au sufocat cu informaţii legate de acest eveniment. Apogeul s-a atins ieri când toate programele au fost dedicate ceremoniei de plimbare a unui sicriu prin Los Angeles şi dus la Staples Center unde o mulţime de domni şi doamne au cântat, dansat şi jeluit lângă copârşeul aurit care a costat 25.000$ şi în care se zice că nici nu ar fi fost trupul cântăreţului. De fapt, după ceremonie, sicriul nici nu a fost dus la cimitir, ci într-un loc necunoscut.  Până şi la OTV a fost întrerupt şirul serialelor „Elodia” şi „Să-l facem zob pe Lazarus” pentru a se vorbi în cunoscutul stil al lui Dan Senzaţionescu despre „cine şi de ce l-a ucis pe rege”.

citeşte mai departe>>>>

Read Full Post »


avion0

   Am fost plecat la Praga şi am tolba plină de impresii, dar până am să fiu apt să povestesc, dau o temă de gandire. Spre destinaţie am zburat cu avionul de mai sus. Acesta avea scris pe coadă „Happy 55 years„. Să fi fost chiar atât de vechi? 

avion

     Până aflu răspunsul, postez o analiză sociologică pe care mi-a trimis-o un prieten.

Olanda: Ai doua iubite. Te poţi însura cu amândouă. Ele se pot căsători între ele.

Moldova : Ai doua iubite. Di la tini si audi gâlşeava şeia în fiecari noapti, măi omuli?

Rusia: Ai doua iubite. Stalinskaya si Krepkaya.

Pakistan : Ai doua iubite. Cea mai vârstnică are 6 ani.

India : Ai doua iubite. Budha se face că nu ştie nimic.

Turcia: Ai doua iubite. Una îţi face mâncare, una îţi spală, una îţi calcă şi una le supraveghează pe celelalte. Chiar voiai să te credem că ai numai două iubite?

China : Ai două iubite. Din câteva milioane… de motive.

Bulgaria : Ai două iubite. Pe una o cheamă Sofia . Cealalta te întreabă: „Unde ai fost?”. Tu răspunzi: „La Sofia „. Eşti un tip sincer.

Franţa: Ai două iubite. Eşti rudă cu Henric al VIII-lea?

Germania : Ai două iubite. Ambele blonde.

Mexic: Ai două iubite. Vin hoţii şi fură jumătate. Îţi mai dă vecinul una. Împrumuţi trei din barul de vis-a-vis. Vecinul îşi ia partea înapoi. Câte ţi-au mai rămas?

Anglia : Ai două iubite. Te uiţi la ele şi le vezi absolut superbe. Iar ai băut prea mult!

SUA: Ai două iubite. Una pe Facebook şi una pe Myspace. Nu le-ai întâlnit niciodată.

Brazilia: Ai două iubite. Rosaria Fiorella Andrea Luiza Esmeralda Carla Vitoria Alessandra la Luce del Campo. Şi încă una.

Dubai : Ai două iubite. Placate cu aur.

Cuba : Ai două iubite. Nu eşti deloc Fidel.

Suedia: Ai două iubite. În IKEA chiar găseşti orice.

Spania: Ai două iubite. Ulterior descoperi că ele sunt de fapt surori. Mai târziu afli că tu eşti chiar fratele lor mort la naştere. Şi mai târziu, o mătuşă oarbă îţi spune că ai şi un frate geamăn desmoştenit de către soacra portarului, care-l adoptase ea, dar portar nu-şi mai aduce aminte nimic şi se află pe patul morţii. Viaţa ta e o telenovelă.

Peru : Ai două iubite. Idem Spania…

Bhutan : Ai două iubite. Tu eşti călugar la templu. Ceva nu se leagă…

Grecia: Ai două iubite. Vecinul se cam dă la una din ele. Dimineaţă, te trezeşti cu un cal mare de lemn în faţa casei. Mai bine… fuuuuugi!!!

Italia: Ai două iubite. Stau în aceeaşi cizmă.

România: Ai două iubite. Evident, ai şi cel puţin trei carduri.

Read Full Post »


 Qui prodest!

      Gloanţe, sânge,  lacrimi, durere, disperare, moarte… Milităm împotriva „războiului murdar”, aşa cum este denumit terorismul.  Dar cu ce este mai puţin murdar un razboi dus de un stat agresor, oricare ar fi acesta, împotriva unei populaţii? Subliniez, nu armate, ci populaţii! Criticăm şi ne opunem oricărei forme de violenţă apărută la nivelul societăţii, fie fizică, fie psihică, fie sexuală, fie verbală, fie chiar penitenciară. Dar ce putem face acum, în prag de an nou, când milioane de oameni se distrează în aşteptarea Revelionului, iar atacurile aviaţiei israeliene asupra unor copii, a unor femei şi bătrâni, a unor civili nevinovaţi, împrăştie moartea?

    Cui foloseşte vărsarea de sânge? Ce beneficiu aduce distrugerea unor oraşe care şi aşa gem de sărăcie şi înapoiere? Oare aşa se educă lumea islamică al cărei Abecedar este o religie  anacronică care prevede declanşarea „războiului sfânt” (Jihadul)? Ştie cineva dacă acesta este modul prin care se vor elimină tensiunile israeliano-palestiniene? Asta să fie cale prin care copii de 10 ani vor fi determinaţi să meargă la şcoală şi nu în tabere de instruire militară? Aşa sunt convinse femeile încinse cu grenade să nu se mai detoneze în autobuze şi în alte locuri aglomerate? Bombele israelienilor lansate în Gaza au fost mai benefice decât bombele ruşilor lansate în Georgia (astfel explicându-se tăcerea de acum a cancelariilor occidentale)?

        Dacă voi ştiţi aceste răspunsuri vă rog să mi le ziceţi şi mie!

 

        PS: Mai jos sunt câteva reacţiile  ale liderilor palestinieni. Probabil că vor urma acţiuni de răspuns. Şi bineînţeles, gloanţe, sânge,  lacrimi, durere, disperare, moarte…  

Read Full Post »

Older Posts »