Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for August 2010


Am primit un email cu un link spre înregistrarea de mai sus. Ascultaţi pînă ce nu se va şterge de pe site. Dacă dialogul este adevărat, se reconfirmă credinţa străbună că cel mai periculos pe lume este o femeie rănită. Şi se mai deduce ceva, anume că biroul lui Antonescu nu este imaculat ca un crin. Şi nici Radu Stroe care rezultă care are rol de „plasator” de pipiţe.

Am spus eu mai demult că gruparea din B-dul Aviatorilor(PNL) nu este un partid liberal ci unul „libertin”.

PS: Scuze pentru limbaj dar nu am „beep” la tastatură.

Anunțuri

Read Full Post »


Pasionaţii de pictură ştiu că marii creatori parcurg perioade în care opera lor este dominată de o culoare. Vincent van Gogh, pictorul nebun care şi-a tăiat o ureche, era îndrăgostit de tonurile galbene. Asemeni lui, tot într-o ureche şi iubitor al aceleiaşi culori, este şi primarul Sectorului 1, liberalul Andrei Chiliman(poreclit de subalterni, din simpatie, Diliman).

Dragostea edilului pentru galben transpare  în rondurile de flori din faţa Palatului Victoria unde s-au plantat cîteva zeci de mii de crăiţe. Galbene. În timp, prin preumblările mele în acea parte de oraş, am căutat cu privirea flori identice plantate în alte spaţii verzi ale Sectorului 1, dar nu am găsit. De fapt, după cîte ştiu, crăiţele sunt printre puţinele flori care se pot planta stradal şi sunt(şi) de culoarea galben.

Probabil că primarul „Diliman” îşi satisface dragostea lubrică de galben numai în faţa clădirii Guvernului majoritar PDL, condus de Emil Boc. Iar faptul că PNL are simbol exact culoarea galbenă a crăiţelor plantate în uşa premierului „portocaliu” cred că este o pură întîmplare.

Read Full Post »


Atunci cînd Elena Udrea a vizitat zonele inundate din Moldova, un locuitor din Dorohoi (vezi aici) i s-a adresat acesteia cu apelativul „doamna prim ministră”(citeşte aici). La vremea respectivă, am considerat  că sinistratul era un ignorant. Azi, sunt în măsură să afirm cu tărie că ignorantul eram eu! Dorohoianul, probabil un surfer înrăit, în peregrinările sale internaute a ajuns şi pe siteul Guvernului unde doar doi membri ai Cabinetului au fotografii pe pagina de start: primul ministru Emil Boc şi „prima ministră” Elena Udrea(foto sus).

Cei care doresc să verifice pot da click aici pentru a accesa pagina principală a site-ului Guvernului. Prima dată, va apărea Emil Boc(foto jos). După vreo 15-20 de secunde, se schimbă textul din stînga şi prima fotografie cu premierul(e horror! parcă ar fi o săritură în cadru, cum se zice în televiziune). Dacă mai rezistaţi alte cîteva secunde să priviţi şi a doua fotografie cu Boc, autoflagelarea vă va fi răsplătită prin apariţia imaginii doamnei „prim ministră”.

Trecînd peste accentele ironice, chiar ar fi bine de ştiut de ce din cei 20 de miniştri ai Guvernului, numai Elena Udrea stă în fruntea „siteului Guvernului de-a stînga lui Boc! Ori i-a băgat cineva „pile” la premier, ori Udrea este singurul ministru care are un proiect demn de anunţat!

Read Full Post »

® Miştogarul


Mai multe persoane mi-au spus făţiş sau voalat, inclusiv pe acest blog, că am făcut o fixaţie în a-l critica pe Emil Boc. Deşi rolul unui jurnalist este să critice obiectiv, argumentat şi avînd „mogul” propria-i conştiinţă, deşi activitatea actualului premier este mai mult de criticat decît de lăudat(am făcut şi asta cînd a meritat!), deşi nimeni nu are dreptul să-mi impună cît şi pe cine să critic, m-am introspectat şi am considerat că poate acele persoane au dreptate. În plus, o persoanã foarte apropiată premierului şi dragă mie mi-a reproşat că „sunt un arici”. În paranteză fie spus, în vechea guvernare o altă persoană la fel de apropiată de Tăriceanu a spus că sunt „şarpe”(nu ştiu cum este mai bine să fiu etichetat, arici sau şarpe, mi se pare important că ambele animale sunt folositoare omului pentru că se hrănesc cu dăunători!)  Dar, închid paranteza şi spun că avînd în vedere criticile ce mi-au fost aduse, mi-am impus un moratoriu vizavi de Emil Boc. Pîna acum!

Duminică, la videoconferinţa cu prefecţii, premierul a spus că va convoca pe 15 august o şedinţă avînd ca temă restructurarea administraţiei publice locale. La finalul videoconferinţei, l-am abordat pe Boc şi i-am spus că pe 15 august este Sf. Maria. „Ştiu, că doar nu s-o fi schimbat calendarul ortodox”, mi-a replicat el golăneşte. „Dacă ştiţi,  de ce aţi convocat şedinţă cu prefecţii”, am replicat eu enervat de ironia lui. Premierul mi-a întors spatele şi a plecat către cabinetul său aflat în partea cealaltă a holului. După cîţiva paşi, probabil luminat de gîndul bun, mi-a răspuns peste umăr: „O să revenim(asupra datei-n.a.)”.

Emil Boc se comportă ca unul care le ştie pe toate. În loc să-mi răspundă arogant, el putea dialoga normal pentru a afla ce doream să spun. Sf. Maria Mare este sărbătoarea pe care mentorul său, Traian Băsescu, a cerut Parlamentului să o legifereze ca zi liberă(vezi aici). Ori el, Boc, tocmai pe 15 august(care cade şi duminica), sărbătoare legală(başca ziua de nume a Mariei Băsescu!) se găsise să facă şedinţă cu prefecţii.

Noi vom mai avea încă o videoconferinţă înaintea termenului limită, chiar în 15 august, ca să vedem exact cum stăm – aşa cum am precizat, din două în două săptămâni, ne vedem duminica, la videoconferinţă„, le-a spus Boc prefecţilor.

Acum, ziceţi-mi voi, inclusiv drăgălaşa persoană care mi-a zis că sunt „un arici”, cum să calific comportamentul unui om care, în loc să fie recunoscător că nu l-am lăsat să persiste în eroare, o dă în golăneală cu mine?!

Read Full Post »


Aşa cum deja (cred că) v-aţi obişnuit, din cînd în cînd mă cuprinde o mare lehamite. Nu este uşor să trăieşti în România, mai ales atunci cînd eşti corect, munceşti din greu, banii sunt mai puţini pe zi ce trece, cînd duci o luptă cotidiană cu sistemul şi cu imbecilii cocoţaţi în funcţii de conducere, cînd nu eşti fiul lui Ics sau al lui Igrec. Azi, simt nevoia să mai scriu cîte ceva pe blog, din respect pentru vizitatorii mei care şi-au făcut obiceiul(mulţumesc!) de a accesa zilnic acest blog.

  • Ziariştii „pedepsiţi” de RA-APPS

În urmă cu o săptămînă, o colegă de la Realitatea TV a făcut un reportaj cu camera ascunsă în care arăta că la bufetul amenajat de Guvern pentru jurnaliştii acreditaţi nu se eliberează bon fiscal (vezi aici). De atunci, respectivul chioşc a fost închis pentru inventar (vezi foto). La ce naiba sã se facă inventar? La trei lulele, trei surcele? De fapt, cei de la Secretariatul General al Guvernului(SGG) doresc să „pedepsească” jurnaliştii pentru că le-au stricat ploile. „Aţi făcut panaramă, acum răbdaţi!” şi-au zis în gînd şmecherii care se ocupă de această problemă. Sincer, de mai multă vreme am dorit să scriu despre măgăriile care se fac la acest bufet dar, pentru a nu crea probleme celor două vînzătoare, am renunţat. Acum nu mai am reţineri.

Deci:

SGG are în subordinea sa RA-APPS. Regia protocolului de stat, pe lîngă nenumărate vile, terenuri, cabane, hoteluri şi case de protocol(pe care Tăriceanu a dorit să le privatizeze dar acum nu se mai ştie nimic, Elena Udrea fiind una din persoanele mereu interesate de acest fond imobiliar), administrează şi o unitate de alimentaţie publică, SPR Triumf. Mereu am suspectat că în spatele mega-restaurantului statului sunt nişte băieţi care dijmuiesc o parte din cîştiguri. Triumf are, la Palatul Victoria, un restaurant care deserveşte cabinetul premierului, miniştrii, consilierii, secretarele, SPP-iştii, personalul etc. Sub coordonarea acestuia, la biroul de presă a fost deschis un bufet. Dacă la restaurant găseşti mîncare gătită, la bufetul jurnaliştilor se găsesc eugenii, chipsuri, bombonele, stiksuri, cafea, ţigări, sucuri, apă, bere(?) etc., adică mai puţine produse decît la un chioşc sărac de la ţară. În schimb, preţurile sunt de „centru”, exorbitante şi cu un adaos comercial de pînă la 60%. O pungă cu covrigei este 4,2 lei la bufetul jurnaliştilor. Acelaşi produs l-am cumpărat cu 2,6 lei de la un botique  situat pe strada Paris, lîngă Guvern. Nu mai vorbesc de calitatea execrabilă a cafelei, o poşircă denumită pompos „espresso”!

Pe lîngă aceste produse ambalate, aduse din afara unităţii(ştiu ei de la ce engross!) şi vîndute la preţ de speculă de băieţii deştepţi de la Triumf, de la restaurant se mai aduceau uneori la bufet şniţele dubioase(nişte chestii lăbărţate, numai pesmet, prăjite într-un ulei hiperfolosit), piept de pui(singurul comestibil ptr că e la grătar), sandwich-uri cu caşcaval şi salam, ale căror feliuţe sunt tăiate cu raza laser(altfel nu ar putea fi atît de subţiri), salată orientală, salată de vinete, salată de peşte(am făcut herpes după ce am mîncat ultima oară) etc. Deşi porţiile sunt minuscule şi nu ar sătura nicio pisică, preţurile, la fel ca şi la pungile cu snacksuri, sunt exorbitante pentru un bufet de incintă. Ca o comparaţie, lîngă Guvern este restaurantul Trattoria  Buongiorno(vezi aici) unde mănînci cu 19,9 lei un meniu mediteraneean, adică te costă mai puţin sau echivalent cu „amărăciunile” de la bufetul „guvernamental”.

În concluzie, dacă cineva crede că prin închiderea bufetului le-a tras-o jurnaliştilor, se înşală. De-abia aceştia nu mai mănîncă toate „bălăriile” aduse la preţ de speculă de băieţii deştepţi care administrază restaurantul  Triumf. Deci, problema este a lor pentru că le scade cîştigul din care trebuie să plătească mai departe comisioane. Am glumit! Ce se cîştiga la bufetul jurnaliştilor e mezelic, că tot vorbim de mîncare. Cei de la RA-APPS şi SGG  „ciugulesc” gras de pe urma restaurantului şi a serviciului de catering care se asigură pentru evenimentele şi dineele organizate la Guvern. Despre astea voi vorbi altădată. Dacă nu cumva, pînă atunci, pune Boc corpul de control al primului ministru să facă o anchetă! Hai, că iar am glumit! Ce corp de control? Aţi mai auzit ceva de el?  Ce-or face un secretar de stat şi vreo 70 de inspectori pentru salariile babane pe care le primesc? Sau de aceea au salarii babane, ca să nu facă! Măi, dar glumeţ sunt azi!

Read Full Post »