Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for februarie 2012


Zona Podul Calicilor(Calea Rahovei), înainte de 1900

Băiat al mahalalei fiind, nu-mi sunt străine apucăturile neamurilor proaste. Aveam vecini care nu ştiai ce fac, ce mănîncă, unde se duc, ce trai au cu muierea, soţul, copiii, soacra sau amanta. Nu-i ştiau nici vîntu’, nici pămîntu’! În schimb, pe alţii îi cunoştea toată mahalaua. Cînd începea bălăcăreala, gurile lor se auzeau din Rahova pînă-n Dealul Spirii, la Arsenal, sau pînă la lumînărarniţa Patriarhiei. Mahalagii spuneau tot, în mijlocul străzii. Nu aveau niciun secret de familie. Ba mai mult, nici de anatomie intimă. Erau lalicuţe care îşi ridicau poalele fustelor în cap şi-şi băteau bucile sub privirile hulpave ale vecinilor pitiţi pe după garduri. Cîteodată se ajungea pînă într-acolo încît conţinutul ţucalului era turnat chiar în  capul vreunui moftangiu. Eu însumi am asistat odată la un astfel de „regal” al mahalalei. Un papugiu striga într-o dimineaţă la poarta unui vecin aflat la două case de locuinţa părinţilor mei. Nea Mitică, ţambalagiu renumit, era căutat pentru a fi arvunit la o nuntă. El era în şucăr cu nevastă-sa, tanti Anica Ţiganca, şi scandalurile dintre cei doi erau delicioase pentru pulime. Răpus după cîntarea de decuseară, ţambalagiul dormea dus. Şi beat! Aşa că, strigătele de la poartă le auzeau mai repede morţii din groapă decît el. Deranjată de urletele matinale tanti Anica a ieşit ea la gard şi i-a cerut individului să se care. Acesta, nimic! Văzînd că nici suduit acesta nu are de gînd să plece şi continuă să strigă „Nea Miticăăăă! Nea Miticăăă!”, tanti Anica a luat ţucalul aflat lîngă uşa de la intrare  şi nici una, nici două, i l-a turnat în cap. „Ce făcuşi, coano Anico, mă spurcaşi?!”, întreba corcodelul în timp ce-şi ştergea hainele cu batista de cele curse din oala de noapte.

Nea Mitică şi tanti Anica au trecut de mult în lumea drepţilor. Cred că şi „spurcatul” matinal ne-a părăsit de-o vreme. Toată lumea lor a murit. Nu şi comportamentul de mahala. El chiar a fost ridicat la rang de armă politică. Bălăcăreala noastră nu se mai produce, azi, în Dealul Arsenalului(unde este Parlamentul), ci în inima Europei. Malurile Dîmboviţei nu ne mai ajung ca să ne spunem ocări, să ne spurcăm şi să ne umplem de lături. Ieşim în mijlocul Europei şi ne jeluim, ne ocărîm, ne batem bucile. Iar toate eforturilor de a ne scuipa şi înjura nu sunt justificate de mersul spre bine al ţării, de dorinţa creşterii bunăstării României, ci dimpotrivă. Bălăcăreala noastră internaţională face mult rău ţării, economiei, poporului, şi sper să nu ducă la disoluţia statului şi venirea la putere a unor indivizi care sacrifică stabilitatea României pentru a pune mîna pe ciolan.

*********

Kiss me! Take me!

Cuplul de iubire politică perversă, Crin Antonescu-Victor Ponta, s-a dus, ieri, la Bruxelles, ca să se plîngă nevestelor lor că nea Traian Băsescu este un om rău. Cei doi fraţi pătaţi au cuvîntat pentru parlamentarii europeni liberali şi socialişti, reprezentanţi ai partidelor surori cu PNL şi PSD, din UE. Dezinformarea pe care o practică televiziunile, ziarele şi site-urile de ştiri aservite este monstruoasă,  jurnaliştii cu simbrie de la USL prezentînd evenimentul ca fiind de o importanţă interstelară. În fapt, cei doi capi ai USL au pîrît Puterea de la Bucureşti doar parlamentarilor de aceeaşi teapă cu ei, din aceeaşi familie politică cu ei, nu Parlamentului European în ansamblul său. De asemenea, nu a fost o luare de cuvînt în PE, ci o dezbatere, o conferinţă, o şuşă în familie, moderată de Hannes Swoboda, liderul S&D Group, şi Guy Verhofstadt, liderul ALDE(vezi aici).

www.sepiart.eu

Ca să fiu şi mai explicit, Crin Antonescu şi Victor Ponta i-au pîrît pe Traian Băsescu şi PDL-ul nevestelor lor, Adina Vălean şi Daciana Sîrbu, europarlamentari aparţinînd ALDE, respectiv S&D Group. În sală(care a fost una de conferinţă, nu cea în care au loc şedinţele Parlamentului European) au mai fost aduse persoane care să ocupe o parte din multele scaune goale. Fiecare partid are la Bruxelles şi Strasbourg fel şi fel de fii, fiice, nepoţi, amante şi pile ale mahărilor partidelor politice din ţară, respectivii activînd pe lîngă birourile parlamentare ale eurodeputaţilor. Acestea au fost persoanele care au primit ordin de la partid să vină la pîrîciunea USL-ească. Pot să jur că printre ei au fost infiltraţi şi activişti-propagandişti care aveau sarcină de partid să dea tonul la aplauze. Ce mai! Totul a fost regizat, cu filmări şi aplaudaci plătiţi, ca la „Trădaţi din dragoste”. Dacă n-ar fi trist pentru mine ca român, ar fi penibil!

foto: România liberă

Am urmărit cu mare atenţie tot ceea ce au spus cei doi siamezi din rasa „jos Băsescu”. Pîrîcioşii şi-au exprimat public frustrările şi nerăbdarea de a ajunge la putere sub privirile îngăduitoare ale familiei lor europene, dar mai ales sub cele admirative ale nevestelor lor. Adina Vălean şi Daciana Sîrbu au lăcrimat de emoţie, ude. Mie, cel mai mult mi-a plăcut engleza lui Antonescu. A fost o glumă! Crin nu parleşte vreo limbă străină. Aşa că a speak-uit în limba lui Caţavencu. Cînd a fost să înveţe engleza/franceza, l-a luat o lene ca atunci cînd trebuia să se ducă la întîlnirea cu ambasadorul Danemarcei şi nu s-a trezit(vezi aici).

Asemenea unui cuplu modern de băieţi, cei doi l-au luat la Bruxelles şi pe Daniel Constantin de la PC, copilul lor înfiat, precum şi nişte reprezentanţi ai „societăţii civile” care pînă acum se dădeau echidistanţi şi nu-şi arătat vopseaua politică (vezi aici). Micuţul Constantin a început să gîngurească şi trebuia arătat lumii. El a vorbit, în limba paternă, şi a spus că presa este „fie ţinta unor culpabilizări de grup, fie a unui şantaj sau a inoculării cu oameni incompetenţi”. M-am stricat de rîs! Tocmai omul partidului-televizor să spuă asta?! Fraza lui descrie perfect comportamentul celor care coordonează Antena 3 &Co.

Calea Rahovei(în foto se pot observa Patriarhia şi Mănăstirea Antim)

Întîmplările povestite la început mi-au umplut sufletul de nostalgie. Oraşul era altfel. Oamenii săi erau altfel. Evident, şi regimul politic era altul. Blocurile şi casele boiereşti au luat locul magherniţelor mahalalei. Toţi şi toate s-au dus, vorba cîntecului, ca un fum. Şi vieţile noastre trec la braţ cu timpul. Odată şi-odată voi muri şi eu, iar odată cu mine, amintirile mele. Nea Mitică Ţambalagiu şi coana Anica Ţiganca vor muri din nou. Cu gîndu-mi! Pînă atunci însă a rămas în urma lor onoarea de mahalagii respectabili. Din păcate pentru ei,  Ponta şi Antonescu nici măcar atîta onoare nu lasă în urmă.

Read Full Post »

« Newer Posts