Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 18 ianuarie 2011


Asemeni lui Făt-Frumos, preţul carburanţilor a crescut într-o lună cît altele într-un an. Un litru de benzină aditivată şi cu cifră octanică mare este aproape 6 lei(60.000 lei vechi). Odată cu creşterea preţului carburanţilor explodează şi costul produselor care îl au în structură. De fapt, aşa se întîmplă în cazul calculelor economice pure. Nu şi în România! Aici, „haiducii” care produc sau vind ceva fixează preţul în funcţie de cît de repede vor să se îmbogăţească, de cît de mare e tunul pe care jinduiesc să-l dea sau de ce maşină bengoasă, bijuterii, excursii, ţoale sau fiţe vrea amanta plină de vino-ncoa(daca-i bani la teşcherea)! În acest „Land of choice” al frunzei madamei Udrea, e suficient ca un idiot televizat să abereze că se va majora preţul unui orice că, a doua zi, pînă şi precupeţii de zarzavat au  adăugă un ban, doi, la legătura de păstîrnac.   

În cazul scumpirii alarmante a carburanţilor, cea mai rapidă reacţie a avut-o partea mică, dar vioaie, a societăţii- băieţii care fac „liniuţe”, noaptea, prin oraş, spre disperarea părţii pasive a societăţii, care nu poate să doarmă şi să facă amor din cauza motoarelor turate la maximum. Tinerii au blocat benzinăriile, alimentînd puţin şi plătind cu mărunţişul adunat din cutia milei părinţilor. O formă de protest tembel, în opinia mea. Ca să ajungă la staţia situată la un capăt al străzii, să zicem Petrom, unde era organizat protestul, respectivii alimentau maşinile la staţia Rompetrol din capătul celălalt al străzii. Nu mai spun că preumblările lor de colo-colo, statul la coadă cu motorul pornit, pentru că e destul de frig afară, au sporit consumul de carburnat, deci au băgat mai mulţi bani în buzunarul petroliştilor. În plus, pungile cu mărunţiş cu care au plătit au fost numărate de nişte salariaţi amărîţi, nu de afaceriştii veroşi pe care, după mintea lor, băieţii de cartier ar dori să-i pedepsească. La fel de imbecil este şi demersul care se desfăşoară în această perioada şi anume necumpărarea de carburanţi trei zile.

Şi în a patra zi ce facem? Păi, facem cozi la benzinării că avem rezervoarele goale! Dacă m-ar întreba cineva(dar uite că nu mă întreabă!) ce ar trebui făcut, aş sugera o altă formă de protest. Prin intermediul unui site de socializare(Facebook. Hi5) aş propune conducătorilor auto să boicoteze un anumit distribuitor. Aş alege, de exemplu, OMV-Petrom, companie care deşi deţine bogăţiile solului şi subsolului românesc vinde carburanţii la acelaşi preţ cu Lukoil, Agip etc. companii care aduc motorină şi benzină din străinătate. Probabil că după un timp, observînd că vînzările, implicit profitul, scad vertiginos, mahării care deţin OMV-Petrom vor scădea preţurile pentru a evita falimentul. Avînd în vedere că benzinarii s-au constituit într-un cartel tacit şi ilegal, toţi fixînd preţul carburanţilor cam la acelaşi nivel, dacă unul scade preţul(pentru a scăpa de boicot), şi ceilalţi vor trebui să facă la fel. Simplu, nu?

Văzînd la TV perpelirea socială, telespectatorul Emil Boc a cerut Agenţiei Naţionale de Protecţia Consumatorului, Consiliului Concurenţei şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie să analizeze situaţia şi să îi facă rapoarte. Ce au descoperit aceste instituţii ale statului care ard milioane de euro pe an pentru salarii şi îndemnizaţii babane ca să apere interesul cetăţeanului? O să vă uimesc!

1. Benzina şi motorina conţin apă, impurităţi şi sunt de proastă calitate!(vezi aici) Hai, nu mă înnebuni! Chiar aşa? Nici că bănuiam! Păi, băi, vînduţilor sau/şi incompetenţilor care ne conduceţi, şi nou-născuţii din România ştiu asta! Voi, ori ne luaţi de fraieri, ori sunteţi proşti! Înclin să cred că ne consideraţi nişte papagali cu ciungă-n păr. Interesele voastre şi ale lor cer ca să vă faceţi că nu ştiţi. Ei ne vînd scump gunoaie şi apă drept carburant, iar o parte din banii plătiţi de fraieri la pompă acoperă para-ndărăt costul neştiinţei voastre.

2. Statul nu poate stabili preţul carburanţilor, acesta fiind fixat de fiecare companie în funcţie de legile economiei de piaţă. Altă noutate de cînd lumea. Este un principiu de bază al oricărei democraţii şi mai ales al UE. Boc nici nu trebuia să ceară lămuriri pe acest aspect, trebuia să-l ştie de cînd păştea gîştele la Răchiţele. Prin instituţiile sale, statul trebuia să dovedească faptul că unele companii petroliere acţionează conform cartelului şi nu economiei de piaţă. Mai exact, deşi au costuri de producţie şi achiziţie diferite, îşi stabilesc preţurile la acelaşi nivel. Orice agramat guvernamental îşi poate da seama că o tonă de benzină adusă din străinătate, produsă în străinătate, din ţiţei extras din străinătate şi cărată din străinătate, este mult mai scumpă decît una produsă şi adusă de la Ploieşti, cracată din ţiţei românesc. Deci, cel puţin Petrom trebuia să aibă preţuri mai mici decît companiile care comercializează carburanţi aduşi din import. Doar Boc nu-şi dă seama de asta, aşa că mă aştept ca, mîine. Boc să ceară un raport referitor la poziţia Soarelui pe timp de iarnă şi de ce ziua e mai mică decît noaptea. Îi răspund eu de pe acum: D-aia!    

3. Dar cea mai abjectă minciună a premierului este una prin omisiune. El se arată fals indignat de creşterea preţului carburanţilor deşi ştie că doar 31% din acesta merge în buzunarul petroliştilor, iar restul, adică 69% ia statul. Prezint mai jos structura preţului pe tona de benzină:

  •   – acciza este de 467 EUR/tonă

  – taxa de drum este de 125 EUR/tonă

  •   – taxa de solidaritate(un cent/litru) este de 10 EUR/tonă şi are drept     scop acoperirea prejudiciului creat de falimentul Bancorex
  • costul companiei aproximativ 370 EUR / tonă.

Deci, preţul pe tona de benzină este: 370+467+125+10=972 EUR/tonă la care se adaugă TVA de 24%, adica 233.28 EUR → Total 1205.28 EUR/tonă

Un litru de benzină este 1,205 EUR (aproximativ 5.15 RON), din care companiile încasează 370 EUR / tonă şi statul încasează 835.28 EUR/tonă. 

După prezentarea celor de mai sus, putem trage următoarele concluzii:

  1. companiile pot pune orice preţ doresc(format din costuri de producţie plus profit), ele avînd ca scop să obţină profit, scopul fiecărei afaceri, fie că e vorba de cultura napilor, fie că e vorba de construcţia de avioane; apoi, producătorul poate face ce vrea cu banii lui atîta timp cît plăteşte taxe, impozite şi respectă legea. Conform pricipiilor UE, capitalul este liber să circule asemeni persoanelor. Deci, profitul companiilor pot fi ţinuţi în România sau trimişi oriunde în lume. Declaraţai lui Ialomiţianu că unii şi-au exportat banii în paradisuri fiscale este una cel puţin naivă, ca să nu zic prostească.
  2. statul, deci Guvernul, i-a grosul banilor pe care românii îl plătesc pentru un litru de carburant. Accizele sunt impuse de UE, TVA să zicem că e acceptată, ea fiind aplicată la nivel naţional în cadrul unei politici fiscale. Dar taxa de drum? De ce nu renunţă Guvernul la această impunere pitită în preţul carburanţilor atîta timp cît eu plătesc rovinietă pentru circulaţia pe drumurile naţionale şi taxe locale ptr circulaţia din oraş? De ce să plătească taxă de drum un om care cumpără benzină pentru maşina de tuns iarbă, pentru pompa de udat grădina, pentru aprins grătarul la care vrea să facă mici sau pentru a îşi dea foc în piaţă sătul de prostia, incompetenţa şi hoţia celor care ne conduc? 
  3. din informaţiile pe care le am, taxa de solidaritate a acoperit deja prejudiciul produs de Bancorex, ba a depăşit suma cu aproximativ 40 de milioane de euor. Nu mai amintesc că banii din această bancă au ajuns tot la şmecherii pe care îi vedem azi pe toate canalele media ca fiind politicieni sau afacerişti de succes, iar prejudiciul trebuia recuperat prin confiscarea averilor lor, nu prin suprataxarea posesorilor de Dacia 1300 şi alte „bidoane” pe patru roţi.

Sper că am convins cititorul(mai puţin pe Dora, o fană Boc) că ingrijorarea primului-ministru, vezi, Doamne, atent la problemele românilor, este doar una de faţadă. Guvernul nu are voie să ceară socoteală companiilor pentru modul în care îşi stabilesc preţul atîta timp cît acestea respecte legea. Pe de altă parte, la foamea în gît actuală, statul nu va scădea sau elimina taxele şi accizele prezente în structura preţului carburanţilor, una dintre sursele cele mai sigure de venit la buget. Singurii care vor face sacrificii materiale şi vor renunţa la alte cheltuieli pentru a-şi permite un plin de rezorvor sunt tot simplii cetăţeni. Odată ce autoturismul a devenit parte a vieţii sociale a unei familii este greu să se renunţe la el. Din nefericire, cei puşi să se ocupe de traiul românilor nu sunt în stare să-şi facă datoria într-un mod cel puţin satisfăcător. Prin tarantela televizată, Emil Boc a făcut nişte figuri de balet doar pentru ochii şi urechile fraierilor. Dacă mai e cineva să-l creadă?! În ce mă priveşte, cînd a cerut instituţiilor statului să analizeze preţul carburanţilor ştiam că premierul a făcut-o doar pentru imagine, ca să nu zicem noi că arde gazul(şi lumina) degeaba!

Legendă

  •  LOL  – Laugh out loud
  • OMG –  Oh, my God!
  • WTF – What the fuck?!

Read Full Post »