® Înţeleg că îl urîţi pe Traian Băsescu, dar cu poporul ce aveţi?

Doi inşi care nu numai că stau, dar şi judecă strîmb

PSD şi PNL vor să arunce România în haos. Victor Ponta şi Crin Antonescu îşi fac un titlu de glorie, pe la televiziunile antinaţionale, din introducerea moţiunilor de cenzură la legile salarizării pentru care Guvernul şi-a asumat, marţi, răspunderea în faţa Parlamentului. Din punct de vedere democratic, demersul este perfect constituţional. Dar este el benefic pentru soarta imediată a românilor? Să analizăm!

Acum două săptămîni, României i-a trecut glonţul pe la ureche, ţara noastră fiind la un pas de a intra în incapacitate de plată. Adică, statul român era să dea faliment. Din împrumuturi luate de pe piaţa liberă în al doisprezecelea ceas şi cu ajutorul BNR, Guvernul a reuşit să achite datoriile aferente şi să depăşească momentul. Dar, de acum înainte va fi şi mai rău. În ianuarie, pe lîngă datoriile istorice, România trebuie să plătească şi dobînzi la creditele contractate recent. În afară de asta, statul are nevoie de bani pentru plăţile curente generate de funcţionarea sa, precum şi pentru plata salariilor bugetarilor, plata pensiilor şi plata ajutoarelor sociale. În acest context, tranşele de împrumut de la FMI şi Comisia Europeană(aproximativ 2 miliarde de euro, cumulat) pe care ar trebui să le luăm în ianuarie, sunt aproape vitale. Din nefericire, aceşti bani nu vor fi daţi României dacă nu vor fi promulgate, pînă la 31 decembrie 2010, legile salarizării şi Legea bugetului de stat pe 2011. Invitaţia pe care Traian Băsescu a adresat-o celor două partide tocmai această primejdie dorea să preîntîmpine. Preşedintele a sperat, în naivitatea sa, că Ponta şi Antonescu vor înţelege pericolul şi nu vor tărăgăna din răsputeri adoptarea legilor.

Cu chiu, cu vai, Guvernul, aşa debil şi contra naturii cum e, a reuşit să trimită actele normative Parlamentului. Într-un stat civilizat şi cu politicieni responsabili, liderii PSD şi PNL ar fi spus: „Băsescu este un om rău, rău de tot, Boc este praf ca premier, în coaliţia de guvernare sunt numai distruşi, dar noi ne scuipăm în gura cămăşii ca la vederea moroilor, de dragul poporului român, din patriotism, şi vom vota legile pe care  FMI şi UE ni le cer în schimbul împrumutării banilor. Preferăm să ni se usuce limba pentru că zicem «DA», decît să aruncăm în haos ţărişoara noastră dragă.” Dacă Ponta şi Antonescu ar fi spus ceva asemănător, îmi ridicam pălăria şi le făceam statuie în mentalul meu de alegător. Din nefericire, cei doi politruci nu procedează aşa, ci înaintează moţiuni de cenzură la legile salarizării. Ba mai mult, parlamentarii lor au primit sarcină pe linie de partid să depună căt mai multe amendamente la legea bugetului(pînă azi, miercuri, doar liberalii au depus aproximativ 400). Din ce aud, se pare că pînă vineri aleşii PNL şi PSD vor depune aproximativ 3-4.000 de amendamente, majoritatea la mişto, pentru că se ştie că ţara nu are bani. E uşor de imaginat cît timp va lua Parlamentului discutarea fiecărui amedament în parte! Şi dacă, într-un final, legile vor fi adoptate prin mobilizarea maximă a reprezentanţilor coaliţiei aflată la guvernare, pot jura că PSD şi PNL le vor contesta la Curtea Constituţională. Iar peste toate, să nu uităm că se apropie şi sărbătorile de iarnă cînd fiecare om, fie el şi parlamentar, numai de stat la serviciu nu are chef.

Toată osîrdia PSD şi PNL de a se pune de-a curmezişul are un singur scop, nebenefic românilor: întîrzierea adoptării legilor şi deci îndeplinirea condiţionalităţii care aduce României, în ianuarie, cele 2 miliarde de euro. Cele două partide sacrifică înteresul naţional, soarta pensionarilor şi a bugetarilor(pe care, de altfel, o căinează zi de zi la televiziunile antinaţionale), în interesul lor politic. Ponta şi Antonescu nu doresc să vină acum la guvernare, cînd ţara este la pămînt, ci să blocheze orice acţiune a Guvernului. În acest context, ei nu doresc ca una din cele două moţiuni să treacă şi Boc să fie demis de Parlament, ci doar să tărăgăneze cît se poate adoptarea amintitelor legi, fapt ce ar duce la intrarea ţării în incapacitate de plată sau la îndatorarea ei pentru următorii mulţi ani(în cazul în care mai găseşte pe piaţa liberă vreun creditor dispus să ne împrumute, iar dobînzile vor fi enorme în situaţia suspendării acordului cu FMI, pentru că ne scade credibilitatea şi creşte riscul de ţară).

Să zicem că una dintre moţiuni trece, Guvernul cade, iar preşedintele va cere PSD-PNL să constituie viitoare echipă de guvernare. Ponta şi Antonescu s-ar trezi a doua zi într-o ţară fără buget, cu visteria goală, cu o populaţie adusă la limita răbdării, cu un acord cu FMI, CE şi BM suspendat, cu multe datorii de plătit  faţă de creditorii externi şi cu salarii, pensii şi ajutoare sociale de achitat, la intern. Toţi cei cărora, azi, Ponta şi Antonescu le umplu sacoşele cu promisiuni televizate, vor veni la ei ca la pomul lăudat.

Credeţi că ei îşi doresc asta? Vă rog, răspundeţi-vă singuri!