Dedic postarea Vivianei, o vizitatoare a acestui blog. Fără şarja ei, sper amicală, de feministă văduvită de prezenţa masculină care este prăbuşită, acum, în faţa LCD-ului, cu ochii după o minge aleargată de 22 de disperaţi, cuvintele de mai jos nu ar fi existat. Înţeleg singurătatea familială, dar sper în existenţa a două televizoare, astfel încît doamnele să nu piardă vreo telenovelă sau cutare-show imbecil.
Mulţumesc, Vivian!
*****
La 16:15, pe cînd iubitorii fotbalului aranjau în faţa televizoarelor primele cutii de bere scoase de la frigider şi se rupeau primele pungi cu seminţe, Emil Boc ne-a convocat, la 17:00, la Palatul Victoria ca să spună ceea ce spune el de obicei. Nimic! Am sărit în maşină şi după ce am forţat roşu şi galbenul cîtorva semafoare, străbătînd aglomeraţia bineştiută la acea oră, am ajuns, lac de apă, la Guvern. Cine doreşte să-şi strice seara poate citi ceea ce a spus premierul aici. În ce mă priveşte, cel mai interesant mi s-a părut faptul că, întrebat de un jurnalist ceva legat de moţiune, Emil Boc a scos numai decît de la piept Constituţia României. La cîte legi i-au fost respinse de Curtea Constituţională nu aş fi crezut că premierul are un exemplar din această lege a legilor.
Dar vreau să mă opresc asupra altui aspect. În Parlament, la recenta asumare, Boc a început discursul cu un citat din Abraham Lincoln(Cred cu tărie în oameni. Dacă le spui adevărul, ei te pot ajuta să înfrunţi orice criză naţională. Cheia este să le prezinţi realitatea), primit cu chicoteli, fluierături şi miştouri de asistenţă, indiferent de culoare politică. Consultantul(zice-se, american) al premierului, putea găsi un citat al lui Eminescu, Iorga, Titulescu(ăla mare, nu ăsta pîrît, Ponta), şi nu al unui preşedinte american, pe deasupra şi asasinat săracul!
Azi, la aceeaşi oră la care a demarat Campionatul Mondial de Fotbal, Emil Boc a susţinut o conferinţă de presă, la Guvern. Premierul nu o fi ştiind sau a vrut să nu se uite nimeni la ceea ce va spune el pentru că oricum nu era nimic nou?!
La 17:00, milioane de români se uitau la fotbal, alte milioane la ştirile de la ora cinci şi numai cei amatori de senzaţii tari îl priveau pe Emil Boc. Acelaşi consultant l-o fi sfătuit pe primul-ministru să aleagă o oră de weekend, de fotbal, de nepăsare, pentru declaraţii? Cred că numai istoria ne va lămuri!