Feeds:
Articole
Comentarii

Archive for 19 decembrie 2008


Lângă iconiţele pe care le pupă, nea Puiu ţine şi pieptenul pe care-l foloseşte des. În public!

În buzunarul de la piept, lângă iconiţele pe care le pupă, nea Puiu ţine şi un piepten pe care-l foloseşte destul de des. În public!

  Tocmai am aflat că generalul Anghel Iordănescu, cunoscut şi ca „nea Puiu” de fotbaliştii şi microbiştii noştri, a fost ales ca vicepreşedinte al comisiei de învăţământ a Senatului. Mai ţineţi minte când pupa el, până la băloşenie, înainte de fluierul „albitrului”, cele cinci iconiţe pe care le ţinea mereu la piept??? Să le ia şi în Parlament, ce „caşcheta mea”, vorba lu’ nea Puiu! Cum dribla el la „folbal” aşa driblează şi limba română. Bravo, nea Puiu, da-o-n vinclu ei de educaţie!

Read Full Post »


Spitalul...cu cântec

Spitalul...cu cântec

      Medicii sunt ca noi…îngă! îngă...Click aici sau pe poză ca să asculţi imnul!!! 

  UPDATE: Ulterior postării acestui imn am găsit pe Newsin şi explicaţii referitoare la el.

   «Cele şase strofe ale imnului sunt închinate „meleagului scump” al Republicii Moldova şi „Spitalului Mare al înţelepciunii”. Pornind de la premisa că „ne vrea poporul pe toţi mai sănătoşi”, spitalul de psihiatrie din Costiujeni se declară „unicul în codrul mare”. Nici medicii nu sunt uitaţi în versurile imnului, fiind numiţi „Medici buni, suflete fine”, care „Ard lângă bolnav la pat / Luminând jertfesc cu sine, / Cum făcea şi Hipocrat”.      Imnul este interpretat de Corul Moldova, iar aranjamentul muzical aparţine Orchestrei Naţionale Simfonice a Teleradiodifuziunii din Moldova. Spitalul de psihiatrie, aflat pe fosta moşie mănăstirească Costiujeni, a fost fondat în 1985, iar în prezent este cel mai mare ospiciu din Republica Moldova, acordând anual asistenţă unui număr de 10.000 de pacienţi.

     Serviciul de Informaţii şi Securitate al Republicii Moldova (SIS) a fost mai harnic şi are imn din luna octombrie. Versurile sunt scrise de Ianoş Ţurcanu, iar muzica a fost compusă de Oleg Baraliuc, cel care a realizat şi piesa înscrisă de Moldova, în 2008, la concursul Eurovision. 

 „Numele nostru nu e scris în carte/

 Nu-i pronunţat cu salve de salut, /

 Dar cercetarea dă frumoase roade, /

 Securitatea e al nostru scut”

(prima strofă a imnului sereiştilor moldoveni)»

 

Doamne, poate li s-a terminat medicamentele?!

Read Full Post »


 tariceanu-pa1 

  Tăriceanu a plecat! În istorie. Odata cu el au plecat şi Guvernele Tăriceanu I, II şi III(de fapt, el a fost un 3 în 1;  amintiţi-vă cât de des repeta „guvernul care-l conduc”… face şi drege, urând „pe”-ul Acuzativului).

  Tăriceanu a plecat. În uitare. Odată cu el au plecat şi angoasele lui Traian Băsescu referitoare la desemnarea sa ca premier (citeste aici).

   Tăriceanu a plecat. În huiduieli. Joi, când şi-a luat rămas bun de la presă şi popor după ce şi-a prezentat bilanţul celor patru ani de guvernare o sută de cetăţeni protestau în faţa Guvernului pentru introducerea taxei auto.

  Tăriceanu a plecat. În grup. În grup cu consilierii săi personali, cu secretarii de stat şi cu alţi colaboratori apropiaţi care i-au stat în preajmă în cei patru ani. Dorin Marian, şeful cancelariei, Mihnea Constantinescu, şeful de cabinet, Camelia Spătaru, purtător de cuvânt, Tudor Chiuariu, Marius Oprea, consilieri, Gabriel Berca, şeful SGG, Theodora Bertzi etc. sunt doar câţiva care şi-au dat demisia din funcţiile deţinute. (decizii-ale-primului-ministru)

   Tăriceanu a plecat. În albumul de fotografii. Nostalgic, premierul se vedea că este afectat de despărţirea de funcţie, nu de oameni. Iese din scenă şi asta doare. Manechinul din el se simţea bine în lumina reflectoarelor. În culise e urât, întuneric, te loveşti de fel şi fel de oameni care altădată erau ţinuţi la respect de SPP-işti. Legea îi dă dreptul să mai aibă protecţie încă un an, dar fără coloană, fără motociclişti, fără întâietate de trecere. Din reflex, se va mai bucura de o oarecare întâietate dar care se va estompa odată cu zborul clipelor ce vor să vină. Cu cât eşti mai sus, cu atât e mai dureroasă aterizarea.

   Tăriceanu a plecat. În Opoziţie. Joi, la întâlnirea de adio pe care a avut-o cu jurnaliştii acreditaţi la Guvern întreba de unde să facă rost de programul de guvernare PSD+PDL. Dorea să îl studieze ca să şie ce să critice din postura de lider al opoziţie(pe care şi-o arogă fără să-l fi ales cineva). Deci, el habar nu avea de acest document deşi, atât în bilanţul guvernării prezentat cât şi pe blogul personal, îl critica vehement.  (Programul de guvernare PD-L-PSD, La-revedere-cota-unica). El a dovedit clar că nu-şi făcea singur temele, nu scria pe blog, ci  era „servit” de echipa sa de imagine, respectiv de Dan Andronic.

   Tăriceanu a plecat. În junglă. În jungla politică a PNL. Mai mulţi lideri respectabili, majoritatea din teriotriu, mă întrebau în perioada de după alegeri, ce se mai aude şi dacă Tăriceanu a căzut la pace cu Băsescu. Trăiau speranţa că vor continua să guverneze. E greu să pleci de la farfuria cu bucate şi să te uiţi la laţii care se înfruptă. Faptul că PNL a rămas pe dinafară a transformat disperarea acestora în ură împotriva lui Tăriceanu şi a camarilei din jurul lui, în frunte cu Bogan Olteanu. După Anul Nou vor fi mişcări dure în PNL care se pot solda chiar cu debarcarea actualului preşedinte. Ludovic Orban  este deja în joc de glezne şi a candidat contra lui Tăriceanu pentru funcţia de lider al grupului parlamentar PNL din Camera Deputaţilor strângând 17 voturi. Crin Antonescu are şi el gândurile lui.

avid12744

    Tăriceanu a plecat. În sânul familiei. Încercând să treacă de zbuciumul interior spunea că se bucură că va putea sta mai mult cu copiii, cu soţia, cu prietenii, că va puea să mai tragă un pui de somn după-amiază. De acum, se poate afişa în voie pe la petrecerile prietenilor săi de-o viaţă (Dinu Patriciu, de exemplu) fără să mai fugă undercover, cu avioane particulare, după cereri de renunţare la escortă scrise la SPP etc. la sfârşiturile de săptămână.  

   Tăriceanu a plecat. În amintirea noastră. Ca tip, când vrea, este ok. Spune bancuri, este jovial, are simţul umorului, este inteligent, pofticios la mâncare, nu bea decât arar un vin roşu sec sau o şampanie fină, mai fumează câte-o ţigare de foi la o petrecere, apreciază femeile frumoase şi elegante. Când este nervos, devine nesuferit, şi dacă te cerţi cu el nu ţine ranchiună. I-a lipsit foarte puţin ca să devină un personaj politic important. Are şi o sumă de defecte. Din nefericire, este uşor influenţabil şi nu toţi cei din jurul lui, la al căror cuvânt ţine, sunt oameni de bună credinţă. El continuă să se comporte ca un copil răsfăţat şi nu gândeşte că răzgândirile şi nehotărârile sale pot crea neajunsuri pentru ceilalţi. Un alt defect este acela că nu ajunge niciodată la timp, îi place să fie aşteptat şi să i se acorde atenţie ca „reginei balului”.

   Tăriceanu a plecat. Fără să se uite înapoi. Dar chiar dacă nu a spus-o, am auzit gândul lui care spunea: „I’ll be back!”

UPDATE: Tocmai spuneam mai sus că  Tăriceanu va fi uitat de la o zi la alta şi se pare că am fost optimist. Totul se întâmplă mult mai repede. Am citit pe un blog că azi premierul a fost abondonat de SPP-işti, iar acesta s-a rătăcit prin clădirea Parlamentului. „Puşca şi cureaua lată/Ce flăcău eram odată…” (citeşte aici)

Read Full Post »