Se spune că distanţa dintre dragoste şi ură este cât un fleac. Exemplificarea practică a acestei zicale am observat-o două zile consecutiv pe ecranul Realităţii TV, în prezentarea soţului doamnei Adriana Săftoiu, Claudiu Elvis. Ţinta atacului a fost, după cum cred că deja bănuiţi citind numele anterioare, Traian Băsescu. Fac o paranteză.
Simt nevoia mereu să mă explic. Nu sunt un admirator al lui Traian Băsescu care este un om şi un preşedinte departe de a fi admirat şi nici măcar un model în ceea ce mă priveşte. Ce nu pot să înţeleg şi mă intrigă nu este calitatea subiectului atacat, ci mecanismul (i)moral care determină foşti colaboratori să atace „stăpânul” în jurul căruia s-au gudurat odată, căruia îi datorează aproape totul: poziţie socială, notorietate, poate chiar şi o parte din avere. Sunt adeptul libertăţii de exprimare şi de opinie dar consider că îţi poţi spune părerile fără să faci trimiteri negative directe spre persoana căreia i-ai făcut sluj odinioară, alături de care ai amintiri comune. Altfel, nu există nicio diferenţă între bălăcăreala mahalagioaicei Magda Ciumac şi a interlopului Tolea Ciumac, ajunşi în pragul divorţului! Poate doar nivelul gramatical şi bogăţia dicţionarului.
Revin! Invitat la Realitatea TV, şi ieri şi azi(!), Claudiu Elvis Săftoiu a tras în Traian Băsescu din toate poziţiile. El a criticat tot ceea ce are atingere cu preşedintele, de la structura morală a acestuia, la partidul său de suflet, PD-L.
Iată doar o mică parte a spuselor domnului Săftoiu:
„Pe mine nu mă mai dezamăgeşte domnul preşedinte, consider că este o persoană care ştie foarte bine ceea ce are de făcut şi mai mult decât atât căreia nu îi pasă de ce cred unii alţii sau măcar foşti sau apropiaţi colaboratori. Deocamdată, acest imperativ al crizei îi dă toate motivele să facă orice guvern doreşte domnia sa, îi dă posibilitatea să se urce pe criză, să se urce pe val la fel de uşor dacă ar avea un guvern al domniei sale, minoritar, sau un guvern imoral, toxic, sulfuros…”
„…avem un PDL care, bezmetic, de patru ani ba a fost social-democrat, ba a fost popular…este un partid lipsit efectiv de osatură şi de rădăcini în politica românească. Va fi foarte trist!”
Aici mai aveţi un link în care puteţi citi o analiză a modului în care Elvis scuipă unde a lins şi îl_toarna_pe_traian_basescu.
Accesaţi şi biografia lui Claudiu Elvis ca să vedeţi cum, dintr-un jurnalist cvasi-necunoscut, după întâlnirea cu Traian Băsescu, a ajuns consilier prezidenţial (perioadă în care a făcut mai multe cursuri interne şi internaţionale) şi apoi şeful Serviciului de Informaţii Externe (propus tot de preşedinte). A demisionat după 5 luni, dovedind incapacitatea restructurării serviciului şi în urma unor declaraţii neavenite în faţa unei comisii parlamentare create şi conduse de Dan Voiculescu cu scopul de a aduna dovezi pentru suspendarea preşedintelui.
Ulterior plecării de la Cotroceni, Claudiu Elvis Săftoiu a început să scrie la Jurnalul Naţional, găsind un sprijin şi în unealta lui Felix, Victor Ciutacu (citeşte aici). Vedeţi cum se leagă?
Asta mă intrigă şi mă face să îmi pun întrebarea: Cine şi ce ar fi fost astăzi Claudiu Elvis Săftoiu dacă la un moment în viaţă soţia sa nu ar fi fost o apropiată ( consilier şi purtător de cuvânt) a preşedintelui Traian Băsescu, omul pe care astăzi îl critică, în duet?
Când ne-a păcălit Elvis, atunci când îl lăuda pe preşedinte sau astăzi când îl dezavuează? Eu cred că în ambele momente!
UPDATE: De Adriana Săftoiu, soţia domnului Elvis, am mai scris pe acest blog. Şi distinsa doamnă a trăit aceeaşi revelaţie, de la dragoste la ură, şi nu fac referire aici la nişte presupuse aventuri amoroase evocate în presa centrală. Fiecare poate să facă ce vrea sub plapuma lui. Am însă aceleaşi obiecţii vizavi de modul în care se comportă un fost şi actual oficial al statului român faţă de un reprezentant al poporului, preşedintele, oricum s-ar numi acesta. Adriana Săftoiu a aruncat cu noroi în Traian Băsescu după plecarea de la Cotroceni şi trecerea în barca lui Tăriceanu. A început să scuipe unde a lins odinioară, şi a început să lingă unde a scuipat. Viaţa a dus-o să candideze exact în judeţul în care era trecut pe liste şi Teodor Athanasiu, fostul ministru liberal al Apărării pe care-l dăduse în judecată (se zice că la iniţiativa lui Traian Băsescu). Despre ce conduită morală vorbim? Cum de au primit-o liberalii în sânul lor? Pentru cine îi va trăda pe aceştia mâine? Ce sentiment este mai puternic, ura sau iubirea? Conştiinţa şi bunul simţ au vreun rol în acest vertij al pasiunilor?
Iată ce spunea doamna Ana Adriana Săftoiu în momentul plecării de la Cotroceni, precum şi zvonistica acelei perioade.
„E doar o măsură administrativă. Rămân în continuare un susţinător al politicii şi proiectelor lui Traian Băsescu”, spunea ea.
„Demisia Adrianei Săftoiu a survenit la zece zile după ce soţul ei, Claudiu Săftoiu, a demisionat din funcţia de director al SIE. Hotnews a susţinut, citând surse din PD, că demisia Adrianei Săftoiu a fost provocată de neînţelegerile dintre aceasta şi Elena Udrea, fost consilier prezidenţial”, spunea zvonistica.
În rest, judecaţi voi.
UPDATE2: Până să postez aici, a început la Antena 3 „La ordinea zilei”, cu Dana Grecu. Tema: Hai să-i „înjurăm” pe Băsescu şi PD-L. Printre invitaţi, Claudiu Săftoiu. Măi, da’ munceşte băiatu’ ăsta!
Raho,
Injuraturile pufuletilor marca elvis le facdoar bine!
Celor injurati…
🙂
nora
nu fac decat sa ma mir cum de ne mai suporta Pamantul! sau poate nu…
raho,
eu am două fixuri:
nu suport ipocrizia, in primul rând şi in al doilea, infatuarea.
Ambele se intâlnesc in toate celelalte rele incepând cu tradarea.
Iar in cele din urmă, indiferent ce măsti poartă si cu cât succes,
se dovedesc a fi, pur si simplu, prostie.
Nora
la ăştia e mai mult decât atât. I-a scos din foame! I-a făcut oameni. I-a făcut vedete.
Nu contest şi se ştie că este greu de lucrat cu Traian Băsescu. Cred că şi el a greşit, mai ales faţă de Adriana S., fiind iute la mânie şi neacceptând să-l contrazici brutal (îţi trebuie o anume abilitate în a-i spune ce nu-i convine să audă). Îi sare repede, cum se zice în pulime. E firesc să intervină rupturi, fracturi, animozităţi între noi, oamenii. Oricare dintre sentimente nu este definitiv. Azi preferăm un parfum, iar mâine ne pute. Dar consider că atât timp cât poate 10% din ceea ce eşti îi datorezi acelui om nu-l porcăi în public, nu îl împroşca în piaţa mare cu noroi. Poţi scrie o carte de memorii în care să-şi spui nemulţumirile, frustrările faţă de un preşedinte. Istoria chiar are nevoie de asta. Ppoţi trece în barca duşmanului său cel mai aprig, dar nu-l ataca perfid pe cel căruia i-ai fost sfetnic şi ţi-a împărtăşit secrete covârşitoare. Fă referire la principiile lui, daca îţi sunt acum divergente, combate-le, dar nu-l nominaliza.
Una este să spui „Nu sunt de acord cu o republică prezidenţială” şi alta este să afirmi „Traian Băsescu vrea să instituie o republică prezidenţială”.
Ce urât este când doi oameni care odată s-au iubiti, şi-au spus cuvinte fierbinţi, s-au mângâiat tandru, au râs şi au plâns împreună, au vorbit şi au tăcut împreună, odată cu epuizarea sentimentului ajung să-şi strige: „Curvo!”, respectiv „Impotentule!” Ei au făcut-o! Traian Băsescu, nu!Atâta tot!
Eu sint convins ca T. Basescu e prost sfatuit sau nu asculta de sfaturi. Am vorbit personal cu unul dintre consilieri lui si sint nedumerit, neconvins. Da, e posibil ca sint lucruri pe care eu nu le inteleg. Si e posibil ca in spatele usilor inchise se intimpla lucruri nepermise, nemorale in toate taberele. Si e posibil ca absenta unei puteri reale din partea Presidentiei sa dea niste efecte ciudate. Unii pot deveni dezamagiti, iritati, ostili….
Reactia noastra naturala e ca ei ar fi trebuit sa fie loiali dar asta e o notiune abstracta la romani.
Daca imi aduc eu bine aminte Elvis nu a fost in stare sa minte la niste audieri a unei comisii parlamentare si asta a fost un fel de premiera.